Cum arată „România lucrului bine făcut“ după primele şase luni ale lui Klaus Iohannis la Cotroceni

Cum arată „România lucrului bine făcut“ după primele şase luni ale lui Klaus Iohannis la Cotroceni

Preşedintele Klaus Iohannis împlineşte astăzi şase luni de mandat FOTO Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis împlineşte astăzi şase luni de la preluarea mandatului. Cu acest prilej, „Adevărul“ vă prezintă, cu ajutorul specialiştilor, o fotografie a primei jumătăţi de an petrecută de Iohannis la Palatul Cotroceni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a preluat mandatul pe 21 decembrie 2014, după tradiţionalul discurs susţinut în faţa Parlamentului.Printre obiectivele de pe agenda sa, preşedintele a enumerat reconstrucuţia partidelor, independenţa justiţiei, creşterea bugetului apărării în contextul geopolitic actual, consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, evoluţia admiterii în spaţiul Schengen şi reconfirmarea acţiunilor ferme la nivelul Alianţei Nord – Atlantice. „Adevărul“ vă prezintă în ce măsură a reuşit Iohannis, după şase luni petrecute la Palatul Cotroceni, să-şi îndeplinească promisiunile făcute la începutul mandatului.

„Va trebui să fie direct şi decisiv“

În ceea ce priveşte politica internă, primele şase luni ale preşedintelui Klaus Iohannis au fost marcate de cinci runde de consultări cu partidele parlamentare şi de răfuieli avute cu premierul Victor Ponta, dar şi cu Parlamentul. Colaborarea cu premierul Victor Ponta a fost lăudată de ambele părţi la începutul mandatului, însă s-a deteriorat, ulterior, odată cu vizitele externe ale şefului Executivului, fără informarea preşedintelui, dar mai ales cu punerea sub urmărire penală a lui Victor Ponta, fapt ce l-a determinat pe Iohannis să-i ceară demisia din fruntea Guvernului. „Evoluţia abrazivă a relaţiei cu premierul era destul de previzibilă, dar elementul important în această situaţie este predispoziţia Preşedintelui de a se aşeza în poziţii defensive. Se pare că Preşedintele evită să aibă parte de conflicte. Iar atunci când, totuşi, nu le poate evita, încearcă să lase rezolvarea lor pe terţe părţi. E de anticipat că relaţia cu Victor Ponta să se degradeza şi mai tare decât până acum. Situaţia i-a permis Preşedintelui să atace tangenţial. La un moment dat, va trebui să fie direct şi decisiv“, consideră analistul politic Dan Ionescu.

Relaţia cu Parlamentul a decurs în mod asemănător. Mai întâi, Legislativul a ascultat de îndemnurile preşedintelui de a nu bloca acţiunile Justiţiei, însă a schimbat foaia imediat ce în Parlament a ajuns cazul senatorului PSD Dan Şova, salvat de la încătuşare de către colegii lui senatori. Pe lista celor protejaţi de Parlament în faţa Justiţiei s-au succedat apoi senatorul PNL Varujan Vosganian, deputatul UDMR Laszlo Borbely, deputatul PSD Ion Ochi şi deputatul PSD, premierul Victor Ponta. „În ceea ce priveşte relaţia cu Parlamentul şi cu partidele politice, Klaus Iohannis a încercat pe cât posibil să menţină o anumită distanţă şi să sancţioneze fiecare derapaj. Preşedintele e conştient că are nevoie de Parlament şi de cel puţin un partid- PNL- pentru a-şi atinge obiectivele, dar în acelaşi timp ştie şi că enorma cotă de încredere pe care încă o deţine nu poate fi menţinută fără o poziţionare diametral opusă faţă de Parlament în chestiunile sensibile şi de interes public“, arată specialistul în comunicare politică Adi Zăbavă.

„Independenţa Justiţiei, obiectiv îndeplinit“

Justiţia  reprezintă un capitol aparte în mandatul preşedintelui Klaus Iohannis pentru că fenomenul anticorupţiei a împărţit România în doua. Preşedintele are rolul constituţional de a veghea la respectarea Constituţiei si la buna funcţionare a autorităţilor publice . În acest sens, Klaus Iohannis poate, fie doar să formuleze observaţii sau critici publice cu privire la o funcţionare defectuoasă a autorităţilor publice, fie chiar să sesizeze CCR cu cereri de soluţionare a unor conflicte juridice de natură constituţională ce s-ar ivi între acestea. „În ultimele şase luni am notat numeroase situaţii în care cu precădere autoritatea legislativă, Parlamentul, a continuat să abordeze o poziţie care tinde la obstrucţionarea activităţii autorităţii judecătoreşti, începând cu refuzul de a da curs solicitărilor venite din partea Ministerului Public şi terminand cu numeroase iniţiative legislative de modificare a reglementarilor în vigoare (Codul penal, Codul de procedura penala, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor etc) , inclusiv de dezincriminare a unor fapte de corupţie“, este contextul prezentat de Elenina Nicuţ, spcialist în drept, cu care s-a confruntat Kaus Iohannis în materie de Justiţie.

Elenina Nicuţ crede că Iohannis a procedat corect, în limita rolului dat de Constituţie, în faţa tentativelor Parlamentului de a pune beţe în roate Justiţiei. „Preşedintele Iohannis a exprimat critici publice constante cu privire la cele de mai sus, în plus sesizând şi CCR cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională ivit între Senatul României şi Ministerul Public cu ocazia votului asupra cererii de încuviinţare a arestarii preventive a senatorului Dan Şova. În aceste condiţii, se poate spune că Preşedintele Iohannis şi-a îndeplinit într-o bună masura obiectivul fixat la începutul mandatului, în limita rolului său constituţional, respectiv a pârghiilor oferite de Constituţie si jurisprudenţa CCR”, a conchis Nicuţ.

Cinci runde de consultări

De la începutul mandatului, preşedintele Klaus Iohannis şi-a făcut un obicei în a organiza consultări cu partidele parlamentare. Prima rundă de consultări a avut loc în 12 ianuarie, scopul acestor discuţii fiind încheierea unui acord politic cu vederea asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale, acord semnat de către toate partidele. A doua rundă de consultări preşedinte-partide a avut ca tematică priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare: votul în diaspora, finanţarea campaniilor şi a partidelor şi ridicarea imunităţii parlamentare.

Pentru că Parlamentul nu a pus în practică angajamentele luate pe 28 ianuarie, Iohannis a organizat o altă serie de consultări pe tema stadiului legilor electorale, dar şi pe tema respingerii unor solicitări ale Justiţiei pentru încuviinţarea arestării preventive sau urmăririi penale a unor parlamentari. Subiectele unor alte întâlniri între preşedinte şi partide a vizat pachetul de legi Big Brother şi strategia naţională de apărare, pe care urmează să o prezinte luni, în faţa Parlamentului. Iohannis a reuşit să bifeze doar alocarea a 2% din PIB pentru Apărare. „În primul rând, în Constituţie se scrie foarte clar că la şase luni de la preluarea funcţiei de preşedinte este obligatoriu să prezinte strategia de securitate şi apărare a ţării. În funcţie de strategia de apărare, domnia sa trebuie să pună în aplicare o promisiune din campanie: Vreau servicii de informaţii puternice. Corupţia la cel mai înalt nivel este cel mai important factor de ris. Noi ne apărăm securitatea naţională prin ce se spune la Bruxelles şi la Washington. Alţii îşi construiesc ziduri. Nu avem politică naţională“, crede Cristian Trocotă, profesor al Academiei Naţionale de Informaţii.

„Trebuia să găsească un director al SIE“

Troncotă a vorbit şi despre relaţia preşedintelui cu serviciile secrete. După demisia lui George Maior din fruntea SRI, Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Eduard Hellvig, un apropiat al său în campania pentru alegerile prezidenţiale. Dacă la SRI Klaus Iohannis s-a grăbit să-i găsească un înlocuitor lui Maior, la SIE, postul de director este încă vacant de mai mult de şapte luni. „Dacă România trăia într-un regim democratic, preşedintele trebuia să găsească până acum un director al SIE, care este un serviciu greu de tot. Probabil că nu s-a hotărât domnul Predoiu (prim-adjunctul directorului SIE) cine să-i fie şef. Despre alegerea de la SRI, a vrut un serviciu puternic şi a pus un om care stă în banca lui. Şefii de servicii nu trebuie să fie foarte activi. Eduard Hellvig este potrivit pentru funcţia aceasta“, a mai spus Troncotă.

„S-a dus la cei mai grei ai Europei“

Politica externă este un atribut exclusiv al preşedintelui, potrivit Constituţiei. În primele şase luni, Klaus Iohannis a efectuat şapte vizite bilaterale - în capitalele Franţei, Germaniei, Republicii Moldova, Ucrainei Poloniei, Italiei şi Croaţiei -, a participat la două reuniuni ale Consiliului Europea şi a primit la Cotroceni alţi trei şefi de stat - Recep Erdogan al Turciei, Rosen Plevneliev al Bulgariei şi Anibal Cavaco Silva al Portugaliei.

„Cred că preşedintele a făcut vizitele strategice necesare. Aş putea cataloga prestaţia sa bună, chiar dacă nu a fost spectaculoasă. S-a dus la cei mai grei ai Europei şi nu am auzit de gafe pe care să le fi făcut pe unde a fost. Erdogan este bine de primit. Turcia este un stat geostrategic şi un parteneri foarte important în zona Mării Negre. Nu aş lega vizita lui Erdogan în România de faptul că Ponta este la clinica preşedintelui Turciei. Era normal să aibă o întâlnire cu Erdogan“, apreciază analistul politic Sorin Bocancea.

Ceea ce îi reproşează Bocancea lui Iohannis în materie de politică externă este relaţia defectuoasă pe care a dezvoltat-o cu premierul Victor Ponta. Specialistul în politică externă îi găseşte o vină şi lui Iohannis pentru turneul efectuat de Victor Ponta în Orientul Mijlociu şi pentru participarea acestuia la Baku, la deschiderea Jocurilor Europene, un eveniment boicotat de liderii europeni. „Mi-este foarte greu să cred că a aflat după ce a plecat. Mi se pare hilară ieşirea preşedintelui, cum că a aflat după. Sunt servicii care se ocupă. Preşedintele este informat la prima oră de tot ce se întâmplă. Chiar dacă nu-l anunţa personal de vizita în ţările arabe, dar era informat din altă parte,  punea mâna pe telefon şi-l invita pe premier la Cotroceni. Dădeam afară consilierii, dacă mi s-ar fi întâmplat ca preşedinte să nu ştiu. Afectează poziţia României în relaţia externă“, mai arată Bocancea.

„Intrarea în Schengen, afectată de acţiunile lui Ponta“

Klaus Iohannis şi-a fixat ca deziderat aderarea României la spaţiul Schengen, temă abordată în fiecare dintre întâlnirile cu ceilalţi lideri europeni. "Mai mult afectează acţiunile premierului intrarea noastră în Schengen. România are o sumedenie de probleme, nu ţine numai de un vot, al Olandei, spre exemplu. Când premierul sfidează liderii europeni prin prezenţa sa la Baku alături de Putin, este greu ca preşedintele să meargă în Olanda şi să vorbească de Schengen“, a mai spus Bocancea.

Un alt obiectiv asumat de către preşedintele Klaus Iohannis este aderarea României la zona euro. În acest sens, şeful statului a avut o primă întâlnire cu premierul Victor Ponta şi cu Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. A doua jumătate a anului 2019, perioadă care va coincide cu alegerile prezidenţiale, este termenul avansat pentru adoptarea zonei euro de către România.


 

citeste totul despre: