Şi se comportă precum oile  pe păşunea acestuia. Toate datele sondajelor de opinie constată că PSD se duce în cap, dar nimeni nu ia vreo măsură să redreseze situaţia. Îmi pasă pentru că se află la conducerea României, altfel n-aş comenta.

Au ajuns membri vechi în conducerea PSD, foşti miniştri, să facă declaraţii în curtea sau în faţa sediului PSD, pentru că în sediu nu au voie să le facă: Ecaterina Andronescu, Nicu Bănicioiu, Codrin Ştefănescu. Nu li se dă dreptul să candideze la funcţii de conducere, pentru că Dragnea îşi alege viitoarea conducere a PSD doar după criterii de obedienţă faţă de persoana sa. Declaraţiile acide ale unor personalităţi, Codrin Ştefănescu, Cătălin Rădulescu (zis şi „mitralieră“), seamănă, mai degrabă, cu bălăcăreală de mahala, cu „behăitul“ de păşune, nu cu poziţii de conducere ale celui mai mare partid din România. Are dreptate Adrian Năstase.

De ce s-a organizat Congresul de sâmbătă? Nimeni nu ştie. La început, Dragnea a spus că e vorba de revalidarea funcţiei sale, după care s-a răzgândit. De frica delegaţilor, care nu l-ar fi votat în unanimitate, aşa cum şi-ar fi dorit. S-a vorbit despre un „Proiect de ţară“, adoptat la Congres, dar pe care nu-l ştie nimeni, nici delegaţii la Congres. Ce să facă, să-l voteze fără să-l fi văzut şi studiat? Se vorbeşte acum de schimbarea a 2-3 articole din Statutul PSD. Şi pentru asta trebuia să deplasezi la Bucureşti 4000 de oameni? Până la urmă am aflat. Congresul are unica menire de a-i permite lui Dragnea să scape de incomozii din conducerea PSD. Să scape de Andronescu, Bănicioiu, Codrin Ştefănescu, Nicolae Bădălău, Rădulescu şi alţi câţiva, care-i contestau poziţia de despot adoptată de Dragnea în ultima vreme. Obsedat de puterea absolută, mai ceva decât Ceauşescu, Dragnea îi elimină pe toţi cei care ar avea ceva de spus împotriva sa.

Dragnea a instalat trei guverne într-un an. Fără vreun motiv concret în planul eficienţei activităţii acestor guverne. Doar pentru că premierii Grindeanu şi Tudose n-au acceptat să plătească ei deciziile greşite pe care le impunea Dragnea. În căutarea unui premier de obedienţă absolută, Dragnea a ajuns la catastrofa de premier numită Viorica Dăncilă. Care nu are nimic care să o califice pentru această funcţie. La Parlamentul European n-a scos o vorbă timp de 9 ani, n-a reuşit să înveţe engleza. Ca premier, nu are instinctul proporţiilor, zice că pensia minimă este 5200 lei, citeşte în permanenţă nişte foi de hârtie, pentru că nu ţine minte ce să spună. Chiar şi aşa, se încurcă în cuvinte simple, precum „imunoglobulina“. Şi nu o dată, ci de şase ori. Ce alte calităţi o îndreptăţesc să ocupe funcţia de premier? Niciuna. În afară de obedienţa faţă de Liviu Dragnea. O „calitate“ doar în ochii lui Dragnea.

Dragnea este, de fapt, stâlp al statului paralel. Toate declaraţiile din ultima vreme, consonante, făcute de George Maior, fost şef SRI, de Horia Georgescu, fost şef ANI, de Victor Ponta, analizate şi puse în coerenţă logică de către Codrin Ştefănescu, converg spre acelaşi  lucru. Nu numai că Dragnea a fost la sindrofii, mese de Crăciun precedate de tăierea porcului, tenis, şpriţuri, alte petreceri ale „statului paralel“, dar face acelaşi lucru şi în prezent. La Herculane vitupera împotriva „statului paralel“, pentru ca în spate să-şi negocieze propria situaţie juridică, indiferent faţă de alte personalităţi ale PSD, „victime“, conform propriilor declaraţii, ale statului paralel. Nişte „oi“, în ochii lui Liviu Dragnea.

Condamnat definitiv de instanţă, Dragnea este proscris în ţările civilizate. Nici o întâlnire cu oficiali din alte ţări. O strângere de mână cu Trump, după ce a stat 5 ore la coadă şi a plătit un milion de dolari. Câteva întâlniri în Israel, şi doar atât. Dragnea nu are acces în cancelarii occidentale, la Bruxelles, sau oriunde calitatea sa de condamnat îi trânteşte uşile în nas. Socialiştii europeni se dezic de Dragnea, nu mai vor să audă de un astfel de personaj. Şi un astfel de om merită să conducă cel mai mare partid din România? Mai grav, se apropie de final procesul „Bombonica“, progresează ancheta „Tel Drum“. Ce aşteaptă PSD, să se facă definitiv de râs cu un dublu condamnat în fruntea sa? Eventual să candideze şi la preşedinţia României din spatele gratiilor?

PSD se prăbuşeşte în sondaje. Când Sociopol, casa de sondaje condusă de Mirel Palada, un apropiat al PSD, a dat scorul PSD 34%, după 45% la alegeri, nu ştiam ce să credem. A venit şi sondajul IMAS care spune şi mai grav. Scorul PSD în intenţia de vot este de fapt 28%. Iar Dragnea are 10% încredere, o treime din scorul partidului. Dacă nici aceste date nu lămuresc delegaţii la Congres, nu ştiu ce alte dovezi mai aşteaptă. Declaraţia lui Dragnea că ar avea propriile sondaje în sertare nu este crezută de nimeni, pentru că nimeni nu le-a văzut. Şi cum să nu fie adevărat scorul de 28%, dacă din mirobolantele creşteri salariale s-a ales praful. Doar o amărâtă creştere de 4%, spulberată de o inflaţie de 5%. Iar la privaţi, Dumnezeu cu mila.

Concluzii

Ar fi pentru prima oară când simpli membri, dar şi delegaţii la Congresul unui partid contribuie la „sinuciderea“ politică a partidului.  Înţeleg că accesul la banii statului şi la bazinul de funcţii publice reprezintă o tentaţie imensă. Dar, în cazul unei crize politice majore, este foarte posibil ca PSD să plece de la guvernare, în urma conturării unei alte majorităţi parlamentare. Parlamentarii fug ca şobolanii când presimt scufundarea corabiei. Şi atunci va fi prea târziu pentru a mai repara ceva.