Viaţa internă a partidelor trebuie să ţină cont de noile concentrări demografice ale României, conectându-şi atât liderii, cât şi mesajul politic la conversaţia de tip economic, ştiinţific, academic, spiritual şi cultural din oraşele cu care atrag, an de an, un foarte valoros capital uman. În mod evident, progresiştii de la USR-Plus au vizat publicul marilor oraşe şi au obţinut rezultate spectaculoase în Timişoara, Braşov sau Bucureşti, dar şi-n Ploieşti, Iaşi sau Constanţa. Oare conservatorii români au vreo strategie similară?

Aproape 13 milioane de români trăiesc astăzi la oraş, iar ţara noastră are, oficial, peste 320 de oraşe. Sociologii au observat un puternic fenomen de migraţie dinspre rural către urban. Primele zece oraşe sunt Bucureşti (2.103.346), Iaşi (357.192), Timişoara (333.613), Cluj-Napoca (322.108), Constanţa (319.168), Craiova (307.022), Galaţi (305.805), Braşov (291.195), Ploieşti (234.969) şi Oradea (223.237). Există şi comune cu aproape 30.000 de locuitori, cum ar fi oraşul Floreşti. În regiunea Sud-Muntenia populaţia rurală are mai mare pondere (57,1%), explica un raport al Institutului Naţional de Statistică din 2015.

Principiul lui Pareto (descoperit de matematicianul italian cu acelaşi nume) spune că cifra de afaceri a unei societăţi vine, în proporţie de 80% din relaţiile cu clienţii mari, iar 20% din relaţiile cu clienţii medii şi mici. Prin urmare, un partid care doreşte să fie relevant la nivel naţional trebuie să mizeze într-o proporţie de 80% pe votanţii din oraşele reşedinţă de judeţ şi doar într-o proporţie de 20% pe votanţii din mediul rural. Raportul investiţii-beneficii creşte, atât în plan comercial cât şi în plan politic, mai ales în marile aglomeraţii urbane.

Principala preocupare a conservatorilor trebuie să fie recrutarea constantă şi pro-activă de lideri reprezentativi din marile oraşe – voci atractive pentru clasa de mijloc (de preferinţă oameni tineri cu priză la antreprenori, avocaţi, arhitecţi, medici, dascăli, micii comercianţi, meseriile liberale).

Pe lângă menţinerea votanţilor din mediul rural, este obligatorie înfiinţarea sau consolidarea de reţele şi structuri asociative ale creştin-democraţilor din marile oraşe. Trebuie umblat nu doar la ambalajul estetic, ci şi la elementul etic, de credibilitate şi integritate. Societatea românească aşteaptă, în continuare, ieşirea din sărăcie. Se impune redescoperirea mesajului politic anticorupţie, premiat constant de electoratul urban, de la victoria lui Traian Băsescu din 2004 până la reuşita lui Nicuşor Dan în 2020.

Este vital să îmbunătăţim discursul pro-business aplicat, dar şi soluţiile anti-birocraţie, pro-reformă şi pro-modernizare. Pe lângă poziţionările echilibrate în domeniul justiţiei, pe lângă etalarea convingerilor unioniste şi patriotice, sunt esenţiale politicile încurajatoare la adresa valorilor creştine, pro-familie şi favorabile unui parteneriat al administraţiilor locale cu bisericile implicate în educaţie, asistenţă socială şi filantropie.

Este vitală, totodată, accesarea şi stăpânirea urgentă a noilor tactici în mediul digital (marketing & branding), ca şi disocierea conservatorilor pro-europeni de mesajele emise de centrele de comandă PSD sau pro-ruseşti.

Creştin-democraţii din marile oraşe vor fi reprezentaţi numai atunci când vom descoperi şi când promova lideri noi, convinşi de valoarea platformei republicane din Statele Unite şi de imensa contribuţie a partidelor populare la prosperitatea Europei.