Bătaia peştelui pe taraba mioritică

Anul acesta avem bătaia peştelui electoral. Producţia de partide politice noi, pe ţară, pe capitală, pe regiuni este mai mare decât producţia agricolă la hectar din vremea cincinalelor. Ies la iveală cu candidaţi pe liste, pe lângă mai vechile şi cunoscutele formaţiuni politice, unele înfiinţate anul trecut, în 2019, dar şi altele noi nouţe, scoase din pălărie în 2020. Ofertă bogată cu toate culorile, ideologiile posibile şi imposibile!

Cultura naţională în general, aflată în picaj de ani de zile, în special la capitolul educaţie, are însă şi o ramură care înfloreşte şi creşte sub ochii noştri mai ceva ca eroi din basme. Noua ramură care nu este nici măcar agricolă, dar se asemănă foarte mult cu ciupercile sălbatice care răsar spontan după ploaie. Produce intens şi pe timp de crize, economice, sanitare, de orice fel! Şi oricât de bun cunoscător al fenomenului ai fi, n-ai cum să-ţi dai seama pe  loc care dintre noile ”ciuperci” sunt otrăvitoare şi care sunt bune! Riscul de intoxicaţie este foarte mare! Partea pozitivă la astfel de ”ciuperci” este că, la un moment dat, dispar natural din peisaj. De obicei, după alegerile electorale.

La culturile de partide politice şi politicieni mă refer!

La ce stăm noi foarte bine în aceste vremuri de restrişte? Cine ştie câştigă! La producţia de partide, organizaţii şi mişcări politice! Şi la politicieni, evident. Scena politică românească se îmbogăţeşte continuu! Mai mult, se împrospătează cu oameni ”noi”, dar mai vechi de fapt, îmbrăcaţi în alte cojoace de oi, dar cu dinţi de lup, de diverse culori şi de largă inspiraţie ideologică: naţionalism, socialist, centrism, dreapta, stânga, liberalism, neoliberalism, unionism, patriotard, progresism, neutru, local, regional, etnic,,, Lista poate fi nesfârşită, ca şi inspiraţia, pardon, interesul, celor care scot pe bandă rulantă noi partide politice. Politicianism mioritic. Populism pur.

Şi acum, în plină pandemie, în România, pe zi ce trece, constatăm că aveam, aveam şi vom avea noi organizaţii politice pe scena ciolaniadei naţionale. Este o normalitate, o banalitate aproape, ca în anii electorali să avem oferte bogate, diversificate pe tarabele cu candidaţi dornici să ne reprezinte. Şi anul acesta avem ofertă dublă, atât cu alegeri locale, rămase într-un singur tur în ciuda promisiunilor guvernanţilor, cât şi alegeri parlamentare, esenţiale pentru accederea sau menţinerea la putere. Păi, unde se fac jocurile de putere dacă nu în Parlament! Şi unde mai pui că partidele parlamentare primesc şi sume importante, zeci de milioane drept subvenţie de la buget. Iar la noi, în ţara tuturor posibilităţilor, poate primi subvenţie un partid de hârtie, cum este cazul fantomei Forţa Naţională, chiar dacă n-a participat la alegeri şi chiar dacă nu are nici un membru!!! Întrebaţi-l pe taica Meleşcanu dacă nu ştiţi!

Anul acesta avem bătaia peştelui electoral. De aceea şi producţia de partide politice noi, pe ţară, pe capitală, pe regiuni este mai mare decât producţia agricolă la hectar din vremea cincinalelor. Ies la iveală cu candidaţi pe liste, pe lângă mai vechile şi cunoscutele formaţiuni politice, unele înfiinţate anul trecut, în 2019, dar şi altele noi nouţe, scoase din pălărie în 2020.

Nu trece o săptămână, o zi în care să nu fim anunţaţi cu tam -tam, că vom avea cu cine vota, pe cine vota, că va curge din nou lapte şi miere în frumoasa noastră patrie şi mai ales, că vom avea doar aleşi care vor lucra numai şi numai în slujba cetăţenilor şi a comunităţii. Sună cunoscut, nu! Bravos, catindaţi politici! Ia să facem o mică trecere în revistă a prospăturilor politice, că poate dragii noştri alegători, ocupaţi un pic cu sănătatea şi împuţinaţi de virusul ucigaş, nu au auzit toţi de ele, să ştie pe cine pun sau nu ştampila alesului. În perspectiva alegerilor locale, iată că au apărut de la naftalina anului 2019 câteva aşa zise noutăţi şi oferte electorale: cine a auzit până recent de Platforma Social Liberală, lansată de marele politician Ilaaan Laufer, emanaţie al altui mare partid de importanţă naţională. Musiu Ilan visează la fotoliul de primar general al Capitalei, ocupat acum, temporar de Gabriela Firea, super, mega vocală, ameninţată şi urmărită permanent de duşmani! Cea cu marile realizări, a crescut şi natalitatea, stăpâna robinetelor de apă caldă şi căldură! Primăriţă, acum, ameninţată de bombe, care lucrează sub asediu numai pentru bucureşteni!!!

Un alt nou, dar vechi politician, veşnic candidat, ultima dată la prezidenţiale, care visează la fotoliul Bucureştiului este şi curajosul Vioreeel Cataramă, cel care s-a expus voluntar riscului infectării cu SARS Cov 2, pentru a demonstra că nu există acest virus! Domnia sa şi-a făcut partid propriu sub denumirea de Partidul Dreapta Liberală, dar a anunţat că este susţinut la primărie de o aşa numită Mişcare a Patrioţilor Români. Ca să ştiţi!

Partidul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), sub bagheta lui George Simion, sub stindardul unionismului, naţionalismului şi patriotismului, vine şi el cu o ofertă electorală pentru alegătorii români atât din România, cât şi din Republica Moldova, cei cu cetăţenie română, evident.

De Partidul România Raţională aţi auzit până acum, lansat anul trecut de o mână de oameni raţionali, cum altfel, a cărui poziţie pe eşichierul politic este declarată neutră?

Mai noi înfiinţate chiar anul acesta, ba unul chiar în luna iulie, sunt organizaţiile politice Partidul Republican din România, reprezentat de Alexandru Coiţă şi prospătura absolută numită Bucureşti 2020, partid local al marelui primar ex pesedist, de la sectorul 3 Bucureşti, Robeeert Negoiţă! Care primar Negoiţă i-a pus sula în coaste Găbiţei (că nu erau de ajuns problemele acesteia cu sârma) de la Capitală, s-a mai aliat şi cu mega politicianul Victor Ponta, cu Pro România, ruptă din raiul PSD, şi visează să ajungă primarele cel mai boss al Capitalei.

Alături de aceste noi formaţiuni, ciuperci ale politicii româneşti, mai sunt şi altele necunoscute, cu nume celebre controversate, care şi-au anunţat candidaturile şi visează din nou la ciolan, cum ar fi: Vanghelie, Piedone, Onţanu şi alţii!

Nu mai aduc aici în discuţie favoriţii actuali, în special la Bucureşti, reprezentaţi de marile partide, inclusiv fostul primar general, fostul preşedinte al României, actual europarlamentar, Traian Băsescu, care ameninţă că vine şi o bate la alegeri pe Gabriela Firea.

Oferta electorală este bogată la momentul acesta, avem candidaţi noi, dar politicieni vechi, anonimi, actori, jurnalişti, vedete, diverşi alţi doritori de primării, certaţi cu legea sau nu, patrioţi cu pumnul în piept şi listele nu cred că se vor opri aici. Sigur vor mai răsări şi alte ciuperci electorale, care vor dispare imediat după alegeri.

Astfel că anul acesta, dragi români, cum ar zice un clasic al politicii aflat pe val, aveţi cu cine vota! Să nu vă mai plângeţi că nu aveţi cu cine! Cum, ce...unde sunt calitatea, umană, pregătirea profesională inteligenţa, integritatea, onestitatea? Ce importanţă au toate acestea pentru politicienii români? V-aţi gândit că poate nu s-au născut politicienii cu astfel de ”defecte”?

Ce vom face, aşteptăm să se nască sau alegem din ce avem?