Tema principală a atacurilor preşedintelui de când a apărut scandalul terenului de la Nana a fost legată până în prezent de proiectul de buget pentru 2014. Profitând de fobiile populaţiei legate de creşterea preţurilor şi majorarea taxelor şi a impozitelor, preşedintele a încercat, în nenumărate rânduri, să pozeze în apărătorul românilor în faţa politicilor fiscale ale cabinetului Ponta.

Astfel, Traian Băsescu a ameninţat de la tribuna Palatului Cotroceni, dar şi în interviurile de  la Radio România Actualităţi şi Televiziunea Naţională, că va reîntoarce proiectul de buget către Parlament şi chiar că va încerca să găsească un motiv pentru a-l ataca la Curtea Constituţională, dacă nu se va renunţa la impunerea taxei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. "O spun în mod categoric, dacă nu se renunţă la creşterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat, iar apoi îl voi ataca şi la CCR", a spus preşedintele Traian Basescu, precizând că este vorba de un "avertisment".

Numai că ”avertismentul” preşedintelui este cât se poate de iresponsabil şi de duplicitar. Ameninţând că blochează adoptarea bugetului, Traian Băsescu le refuză profesorilor debutanţi şi medicilor rezidenţi şansa unor venituri majorate, se opune creşterii salariului şi a venitului minim, spune nu majorării pensiilor şi modernizării satului românesc. Fiindcă finanţarea necesară tuturor acestor măsuri este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor. Altfel spus, ameninţările preşedintelui nu vizează cabinetul condus de Victor Ponta sau majoritatea USL-istă, ci sunt adresate unei populaţii pe care a umilit-o şi a adus-o la sapă de lemn, obligând-o să ducă tot greul crizei, prin măsuri de austeritate de o duritate nemaiîntâlnită în Europa, în timp ce clientela politică a sifonat liniştită banii statului.

Mai mult, Traian Băsescu se joacă efectiv cu legea pe care este construită întreaga evoluţie a economiei româneşti în anul ce vine şi care a fost agreată, punct cu punct, împreună cu partenerii financiari internaţionali. Ca urmare, duplicitatea preşedintelui este cu atât mai mare cu cât nimic din acest proiect de buget nu este propus la întâmplare, ci se bazează tocmai pe acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană pe care acelaşi Traian Băsescu l-a promulgat.

Or, inclusiv din perspectiva acestui acord, bugetul pe anul viitor  demonstrează că România îşi respectă cu stricteţe angajamentele asumate. Făcându-se că uită cât de importantă este relaţia cu organismele financiare internaţionale din perspectiva credibilităţii de care România se bucură pe pieţele financiare, preşedintele Băsescu a mers chiar până acolo încât a afirmat că guvernul ar trebui chiar să renegocieze parametrii acordului care împiedică renunţarea la taxa de 7 eurocenţi.

În plus, ameninţând cu blocarea bugetului, Traian Băsescu se pune efectiv de-a curmezişul în calea măsurilor pe care cabinetul Ponta doreşte să le implementeze în perspectiva creşterii absorbţiei fondurilor europene, blocând alocarea resurselor necesare implementării cu succes a descentralizării.

De altminteri, preşedintele a atacat în termeni extrem de duri inclusiv proiectul de descentralizare asupra căruia cabinetul şi-a asumat răspunderea, afirmând nici mai mult nici mai puţin că ar fi o ”crimă administrativă”, deşi în trecut, s-a aflat printre principalii susţinători ai unui astfel de proces. ”Nu vreau să fiu alarmist, dar avertizez public că e o crimă administrativă. Şi nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcţionarea acestor instituţii. Vă dau scris că dacă vor face această mişcare care este antinaţională vor trebui, în câteva săptămâni, luni, să reînfiinţeze direcţii”, a avertizat Traian Băsescu.

Pe lista încercărilor lui Traian Băsescu de a genera conflicte artificiale, menite să ascundă scandalul ”Călăraşi”, trebuie  trecută şi încercarea de a suprapune şedinţa CSAT peste vizita premierului chinez la Bucureşti, respectiv peste Forumul China - Europa Centrală şi de Est. Mai mult, atunci când premierul i-a dat în vileag stratagema, tot Traian Băsescu a fost cel care l-a atacat pe Victor Ponta, încercând, prin termenii injurioşi folosiţi, să provoace o  nouă dispută.

În sfârşit, văzând că nici USL şi nici premierul nu sunt dispuşi să îi facă jocul şi să îi răspundă la provocări, Traian Băsescu a trecut la atac pe zona politicii externe. Exact în ziua de dinaintea summitului de la Vilnius, preşedintele a reactivat discursul despre unirea cu Republica Moldova:  ”Sunt convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, România va spune „da” fără să ezite. Următorul proiect de ţară pentru România este: vrem să ne întregim ţara”, a afirmat Traian  Băsescu. Declaraţia este în mod evident cât se poate de iresponsabilă, în contextul presiunilor uriaşe anti-integrare pe care Republica Moldova trebuie să le suporte, fapt remarcat  inclusiv de către Artur Resetnicov, fostul şef al serviciului de informaţii de la Chişinău. ”Nu ştiu dacă Băsescu înţelege că aprinde un nou fitil în regiune? Bine, nu ţine cont de Moldova, dar îşi dă seama cum vor reacţiona Ungaria şi Ucraina? Potoleşte-te, Băse”, a comentat Artur Resetnicov.

Traian Băsescu nu se potoleşte însă şi este foarte probabil să încerce să meargă până în pânzele albe, inventând noi şi noi subiecte şi scandaluri artificiale pentru a muta atenţia opiniei publice dinspre Comisia care anchetează cazul ”Călăraşi”. Stratagema utilizată de către preşedinte este însă din ce în ce mai periculoasă. Refuzând să înţeleagă că scandalul ”Călăraşi” trebuie clarificat, Băsescu practică un joc la intimidare. Preşedintele demonstrează astfel încă o dată cât de puţin îi pasă de credibilitatea internaţională a ţării în fruntea căreia (încă) se mai află.