Băsescu e ciumă, Parlamentu-i mumă? De ce miniştrii acuzaţi în dosarul Microsoft pot fi trataţi diferit de Justiţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Traian Băsescu a cerut începerea urmăririi penale pentru cinci foşti miniştri implicaţi în dosarul Microsoft, în timp ce alţi trei au scăpat deocamdată, pentru că Parlamentul şi-a luat vacanţă

Şeful statului i-a cerut lui Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei, începerea urmăririi penale pentru cinci din cei nouă foşti miniştri implicaţi în dosarul Microsoft. Este vorba despre Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Daniel Funeriu. Decizia Preşedintelui a venit foarte repede, la numai trei zile după ce a primit solicitarea din partea ministrului Justiţiei.

„Nu a fost o cerere formală de începere a urmăririi penale, am studiat bună parte din cele 13 bibliorafturi care au fost trimise şi cred că acest caz trebuie anchetat cât mai rapid până la capăt“, a menţionat Traian Băsescu. Şeful statului a dat aviz numai pentru cinci oameni din lotul de nouă, pentru că ceilalţi patru sunt parlamentari şi europarlamentari. Este vorba despre senatorii PSD Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu (cunoscut ca Micky Şpagă), deputatul Valerian Vreme (PMP) şi eurodeputatul Dan Nica (PSD).

Conform Legii privind răspunderea ministerială,  şeful statului poate cere începerea urmăririi penale în cazul foştilor miniştri care nu mai sunt acum parlamentari, iar în cazul celor care ocupă un loc în Legislativul naţional, avizul este dat de camera din care fac parte. În cazul europarlamentarului Dan Nica, avizul trebuie dat de Parlamentul European.

Şase săptămâni de vacanţă
Însă Parlamentul de la Bucureşti nu a acţionat cu aceeaşi celeritate ca Preşedinţia, pentru că ziua în care a primit solicitarea ministrului Justiţiei a coincis cu prima zi de vacanţă parlamentară. Aleşii şi-au votat singuri o lună şi jumătate de pauză sub pretextul că trebuie să se implice în campania electorală din teritoriu. Astfel, Birourile Permanente ale celor două Camere (conducerea Parlamentului) au trimis solicitarea către comisia juridică a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, stabilindu-le un termen de două săptămâni pentru întocmirea unui raport. Însă scurgerea celor 14 zile nu înseamnă, automat, că aleşii se vor strânge şi vor vota dacă magistraţii vor putea începe sau nu urmărirea penală pe numele foştilor miniştri. „Nu există termen-limită pentru convocarea plenului“, a recunoscut Ion Ciolacu, secretarul Camerei Deputaţilor.

Sunt şanse foarte mici ca plenul celor două Camere să fie convocat în următoarele şase săptămâni, în condiţiile în care votul din Parlament ar putea afecta în mod direct campania electorală a  lui Victor Ponta. La mijloc sunt nume grele din PSD, ca Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu. Probabil, deputaţii şi senatorii vor trage de timp astfel încât să treacă alegerile prezidenţiale.

Precedentul periculos
În cazul în care parlamentarii vor face scut în faţa colegilor cu probleme penale, vom ajunge în situaţia ca pentru aceleaşi fapte, unii dintre foştii miniştri să fie anchetaţi, iar alţii să scape de procurori cu ajutorul Parlamentului. Nu ar fi pentru prima dată. În urmă cu exact un an, Senatul a votat împotriva începerii urmăririi penale pe numele lui Varujan Vosganian, acuzat că, în calitate de ministru, a aprobat livrarea de gaz metan mai ieftin către firmele omului de afaceri Ioan Niculae. În acelaşi dosar, un alt fost ministru, Adrian Videanu, era şi el acuzat de aceleaşi fapte care i se imputau şi lui Vosganian. Numai că în cazul lui Adrian Videanu, nemaifiind parlamentar, avizul de începere a urmăririi penale nu a mai fost cerut Parlamentului, ci preşedintelui Băsescu. Iar acesta a autorizat declanşarea parcursului judiciar. Practic, Justiţia îşi poate duce treaba la bun sfârşit numai în cazul Videanu, nu şi în cazul Vosganian. Dacă, la final, o instanţă va găsi că Adriean Videanu este vinovat, putem observa că, pentru exact aceeaşi faptă, un demnitar este pedepsit, iar celălalt nu. Situaţia din cazul Vosganian-Videanu s-ar putea reedita dacă Parlamentul va vota împotriva urmăririi penale pe numele celor trei parlamentari. Astfel, Ecaterina Andronescu, Şerban Mihăilescu şi Valerian Vreme ar putea scăpa de anchetă, în timp ce lotul de cinci avizat de Traian Băsescu ar putea ajunge în faţa instanţei.

Contre Băsescu- Ponta
În declaraţia de la Cotroceni, preşedintele a trimis şi o mică săgeată către premierul Victor Ponta. „În acest moment, niciunul dintre cei cinci nu are nicio calitate, este exact formularea pe care a folosit-o DNA atunci când a fost vorba de domnul Victor Ponta. Rămâne de văzut dacă li se vor menţine calităţile celor cinci la fel ca a lui Victor Ponta sau Victor Ponta va dobândi vreo altă calitate mai târziu“, a declarat Băsescu zâmbind. Premierul i-a răspuns în acelaşi ton enigmatic: „Cred că preşedintele nu mai are de mult informaţii serioase”.

Ancheta Microsoft
DNA a fost sesizată, la 5 iunie 2013, de către Corpul de Control al primului ministru, în urma unor verificări făcute la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Procurorii îi suspectează pe cei nouă miniştri din Guvernul Năstase şi guvernele Boc 1, 2 şi 3 că au luat mită pentru a încheia contracte cu preţuri umflate, care au dus la păgubirea bugetului de stat cu zeci de milioane de dolari. Este vorba despre contracte de achiziţionare a unor licenţe Microsoft în unităţile şcolare din România, de contracte pentru produse educaţionale Microsoft şi de contracte aferente derulării Programului „Sistem Educaţional Informatizat“. În acelaşi dosar sunt vizaţi şi importanţi oameni de afaceri. 

Cerere şi la Bruxelles
Ministrul Jutiţiei a trimis şi la Parlamentul European o solicitare de încuviinţare a începerii urmăririi penale pe numele fostului ministru al Comunicaţiilor Dan Nica. Însă procedurile de la Bruxelles sunt la fel de anevoioase ca şi cele de la Bucureşti. „Se trimite o scrisoare către Parlament de la DNA. Solicitarea este anunţată în plen. Este trimisă la Comisia Juridică care face un raport. De obicei, se votează cu largă majoritate pentru ridicarea imunităţii“, a explicat europarlamentarul Cristian Preda.

Acuzaţiile

Ecaterina Andronescu , fost ministru al Educaţiei - abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor - abuz în serviciu.

Petru Şerban Mihăilescu, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului - instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor - abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor - abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei - abuz în serviciu.

Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei - abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor - abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor- abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.
 

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/dosarul-maini-curate" target="_blank">View the story "Dosarul „Mâini curate“ " on Storify</a>]

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite