Baronii USL se revoltă faţă de Guvern

Nicuşor Constantinescu (stânga) a cerut demisia ministrului Bugetului, Liviu Voinea Foto: Adevărul

Preşedinţii PSD ai Consiliilor Judeţene au cerut demiterea ministrului Bugetului, Liviu Voinea, iar şefii PNL ai Consiliilor Judeţene l-au pus la zid pe ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

 Problemele de natură financiară provoacă dispute aprinse în USL. Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, este ameninţat cu schimbarea din funcţie de către baronii PSD după ce  a solicitat autorităţilor locale să îşi plătească arieratele.

La PNL, o serie de lideri locali l-au criticat pe ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, acuzat că nu face rost de bani pentru autorităţile locale.

Scandalul cel mai serios a izbucnit în PSD, partid care are şi cei mai mulţi aleşi locali. O serie de preşedinţi de Consilii Judeţene şi primari i-au cerut premierului Ponta demiterea lui Liviu Voinea. Motivul: circulara trimisă de acesta către autorităţile locale de a-şi plăti cu prioritate arieratele.

Cel mai vehement a fost preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, care este şi şeful Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene (UNCJR).

„Acea circulară este un abuz, în opinia mea, pentru că există autonomie financiară şi autonomie locală, există consilii judeţene care sunt parlamentele legislative judeţene care votează care este destinaţia banilor proprii ai judeţului“, a comentat Nicuşor Constantinescu. El a susţinut că nemulţumirea sa nu îl vizează doar pe Liviu Voinea. „Problema principală este că în Ministerul de Finanţe, nu doar domnul Voinea, sunt o grămadă de mari specialişti teoreticieni, care n-au muncit în viaţa lor o zi şi nu ştiu ce înseamnă economia reală de piaţă“, a atacat Nicuşor Constantinescu.

El a menţionat că multe firme româneşti s-au mutat în Bulgaria pentru că în ţara vecină taxele sunt mai
mici. Nicuşor Constantinescu a mai cerut să se revină la cotele autorităţilor locale înainte de a fi tăiate de Guvernul Boc, iar din acei bani să se achite şi arieratele.

Răspunsul lui Liviu Voinea

În replică, Liviu Voinea a afirmat că nu face decât să aplice deciziile Executivului. Liviu Voinea a precizat că nivelul arieratelor  a ajuns la finalul lunii ianuarie la 1,18 miliarde lei, în timp ce la sfârşitul lunii decembrie depăşea cu puţin 800 de milioane de lei.

„Lucrurile stau aşa: acele autorităţi locale care au avut prevederi bugetare, dar nu şi resurse financiare şi au făcut arierate, pe acelea le ajutăm să-şi plătească arieratele, au temei legal. Este firesc ca autorităţile locale să îşi achite datoriile. În schimb, pentru cei care au făcut datorii, fără prevederi bugetare, în cazul lor nu ne asumăm să îi ajutăm să plătească“, a descris Voinea mecanismul gândit de Executiv.

Ponta îl apără pe Liviu Voinea

  Victor Ponta a precizat că ministrul Bugetului are sprijinul politic pentru a cere preşedinţilor de consilii judeţene să-şi plătească arieratele care sunt către firme şi către bugetul central. Ponta a adăugat că el este singurul care decide dacă şi când este schimbat un ministru.

„Plata datoriilor reprezintă un obiectiv prioritar pentru FMI pentru că avem foarte multe firme băgate în faliment şi au conturile blocate pentru datorii. Ceea ce am schimbat şi e foarte bine că am schimbat şi  Liviu Voinea are tot sprijinul meu şi poate să se supere Nicuşor Constantinescu şi oricine“, a replicat premierul.

Scandal şi în PNL

Şi în PNL există nemulţumiri, şi tot din motive financiare. O serie de preşedinţi ai Consiliilor Judeţene l-au criticat pe ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu. Vârf de lance au fost şefii de CJ-uri din Ardeal în frunte cu Cornel Popa de la Bihor, Horia Uioreanu de la Cluj sau Mircea Moloţ de la Hunedoara. Ei i-au  reproşat că nu dă bani consiliilor judeţene conduse de liberali, în timp ce colegii lor de la PSD se bucură din plin de avantajele guvernării.

Liderii locali i-au atras atenţia că pe voturile lor el face parte acum din guvern.  Daniel Chiţoiu a invocat lipsa banilor de la buget.

Reducerea arieratelor, cerută de FMI

 Arieratele sunt datoriile a căror dată scadentă a fost depăşită cu 90 de zile. Iar multe dintre primăriile şi consiliile judeţene din ţară au depăşit acest termen. 

Reducerea arieratelor este una dintre temele-cheie pe care finanţatorii internaţionali le-a dat autorităţilor române, însă acestea nu au fost făcute niciodată şi mereu au suportat o amânare. Executivul s-a angajat prin acordul preventiv de tip stand-by semnat în 2011 cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) să reducă arieratele administraţiei locale cu 5% în fiecare lună.

La ultima vizită în România, în luna ianuarie, Erik de Vrijer, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, declara că arieratele unor primării sunt mult mai mari decât veniturile proprii şi acestea nu vor putea rambursa în cursul anului 2013 creditul de trezorerie pentru stingerea datoriilor. Adina Vlad