INFOGRAFIE Barometru INSCOP: creşte spaima de război în rândurile românilor

INFOGRAFIE Barometru INSCOP: creşte spaima de
război în rândurile românilor

Din cazua evenimentelor din Ucraina, un român din zece se teme acum de război

Ultimul barometru INSCOP, realizat la comanda ziarului „Adevărul“, arată că, în condiţiile evenimentelor din Ucraina, teama faţă de riscul unui război a crescut semnificativ în ultimele luni

Ştiri pe aceeaşi temă

Ordinea surselor de îngrijorare ale românilor rămâne neschimbată însă, comparativ cu datele din urmă cu aproape 1 an, constatăm diminuarea îngrijorărilor provocate de creşterea preţurilor sau de pierderea locului de muncă; în schimb, creşte puternic îngrijorarea provocată de posibilitatea unui conflict/război în zonă. Astfel, dacă în iulie 2013 doar 1,4 la sută dintre români se temeau de un război în zonă, în februarie anul acesta procentul a ajuns la 4,1 la sută, pentru ca în luna mai nu mai puţin de 9,9 la sută să se teamă de un conflict armat.

24,5% dintre români sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor (29,5% erau îngrijoraţi  în iulie 2013), 22,7% de pierderea locului de muncă (comparativ cu 28,6% în iulie 2013), 16% de diminuarea veniturilor (comparativ cu 17,5% în iulie 2013), 17% de înrăutăţirea stării de sănătate (comparativ cu 15,3% în iulie 2013), 9,9% de posibilitatea unui conflict/război în zonă (comparativ cu 1,4% în iulie), 2,6% de producerea unor calamităţi naturale (comparativ cu 2,8% în iulie 2013), 2,4% de deteriorarea mediului înconjurător, 3,7% de alte probleme (comparativ cu 1,4% în iulie 2013). 1,1% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.


Încrederea în instituţii politice

Continuă tendinţa de scădere a încrederii în instituţiile politice. Faptul e vizibil în cazul tuturor instituţiilor de la acest capitol, la o simplă comparaţie cu cifrele înregistrate la măsurătoarea din martie. Fenomenul este interesant pentru că în mai, spre deosebire de lunile anterioare, politicul a fost actualizat puternic în contextul campaniei electorale.

Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: “Contextul electoral în care ne-am aflat - şi oricine a putut observa că am traversat mai degrabă o campanie electorală pe teme politice decât una pe teme de politică publică europeană – nu a adus niciun plus de încredere instituţiilor politice. Dezamăgirea în raport cu politicul este structurală. Paradoxal cumva, românii încă arată interes pentru vot dacă e să luăm în calcul de câte ori au fost chemaţi la urne în ultimii ani şi cât de scăzută e încrederea în politic.”

Singura dintre instituţiile politice din listă care nu înregistrează şi în această lună o scădere este Curtea Constituţională. Este de precizat că perioada de culegere a datelor nu a prins episodul pronunţării CCR pe sesizarea făcută de primul ministru privind tricoul PMP purtat de preşedintele Băsescu. Posibil ca respectiva situaţie, tocmai datorită mediatizării şi polarizării puternice, să genereze şi în cazul CCR efecte măsurabile.

Cifrele încrederii pentru mai 2014 sunt următoarele (procentele cumulează încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Primăriile – 39,6% (42,1% în martie 2014), Curtea Constituţională – 29,8% (28,7% în martie), Guvernul – 29,2% (30,6% în martie), Consiliile judeţene – 28,8% (32,1% martie), Preşedinţia – 21,8% (22,6% în martie), Parlamentul – 17,6% (19,5% în martie), partidele politice – 10,5% (11,7% în martie). Consiliile judeţene şi primăriile se aliniază şi ele tendinţei de scădere, nemaiavând relativa stabilitate din lunile trecute. Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „Dacă primăriile şi consiliile judeţene în general pot fi decuplate imagologic de obicei de „marea politică” de la televizor, în perioada campaniei electorale este clar că şi aceste două instituţii capătă şi funcţionalitatea de a produce voturi şi ajung să se confunde cu celelalte instituţii politice”.

Partidele rămân cele mai prost văzute instituţii politice la începutul lui mai, ceea ce explică în parte şi dificultăţile de mobilizare a electoratului pe care toate formaţiunile le-au întâmpinat în ziua alegerilor europarlamentare.

Încrederea în instituţii executive

Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 66,1% (faţă de 65% în martie), Jandarmeria 57,7% (59% în martie), SRI 48,1% (faţă de 46,4%), DNA 47,1% (faţă de 45,3%), BNR 46,3% (faţă de 47,3% în martie), Poliţia 45,7% (faţă de 47% în martie), SIE 43,5% (faţă de 42,7%), Agenţia de Integritate (ANI), 31,1%.

Ierarhia instituţiilor executive nu înregistrează modificări majore faţă de lunile trecute, cu excepţia promovării în ierarhia de încrederii pentru SRI şi DNA, care deţin acum locurile 3 şi 4, fără modificări mari ale procentelor.

De observat că încrederea în instituţii ca SRI şi DNA creşte de multe ori concomitent cu scăderea încrederii în instituţii politice. Publicul percepe politicul ca fiind afectat de corupţie şi activitatea anticorupţie constantă a celor două instituţii menţionate le asigură permanent un procentaj bun de încredere.

Încrederea în instituţii sociale sau private

Topul încrederii în instituţiile sociale sau private din luna mai este dominat în continuare de Biserică cu 63,1% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), faţă de 62,3% în martie.

Biserica este urmată de Universităţi cu 44,4% faţă de 46% în martie 2014, presă 33,9% (faţă de 32,5% în martie), organizaţiile societăţii civile 29,8% (faţă de 30,6%), Sindicate 22,2% (faţă de 20,6% în martie), Patronate 17,7% (faţă de 20,4% în martie 2014) şi Bănci, 14,6% (faţă de 14,2% în martie). Ierarhia nu este schimbată faţă de măsurătoarea anterioară.

Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Prezenţa patronatelor şi a  băncilor la coada clasamentului ne arată că, în ciuda statisticilor optimiste, încă nu se simte o schimbare pozitivă în buzunarul cetăţenilor. Uşoara creştere a procentului de încredere din dreptul presei se leagă probabil de campania electorală, aceasta oferind subiecte atractive de dezbatere”.

Încrederea în instituţii internaţionale

Ierarhia este următoarea: NATO – 50,1% (48,5% în martie 2014), UE – 44,8% (45% în martie), ONU – 44,4% (46,9% în martie), Parlamentul European – 40,2% (faţă de 41,8%), Comisia Europeană – 39,7% (41,5% în martie), Banca Mondială – 29,2% (31% în martie), FMI – 23,9% (22,8% în martie).

Deşi în perioada de culegere a datelor constatam o creştere a îngrijorării românilor privind situaţia din Ucraina şi în ciuda campaniei pentru alegerile europarlamentare, nu înregistrăm mari schimbări în procentele de încredere în principalele instituţii internaţionale.

Remarcăm o uşoară creştere a încrederii în NATO, organizaţie văzută în acest context ca garant al securităţii. În schimb, cu toate că ne pregăteam de nişte alegeri europene care anunţau schimbări majore în compoziţia Parlamentului European, nici încrederea în această instituţie, nici în Comisia Europeană nu înregistrează evoluţii semnificative.  


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările