Azi începe campania electorală. Ce plase electorale mai pot oferi partidele

Vineri începe campania electorală pentru alegerile parlamentare, însă, la fel ca la alegerile locale, legea obligă partidele la o campanie mai mult pe tăcute. „Weekend Adevărul“ vă spune ce materiale poate conţine sacoşa electorală, dar şi în ce condiţii puteţi vota.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare de anul acesta aduce mai puţin zgomot şi mai puţină risipă de materiale de promovare, întrucât legea electorală, pentru a stopa fenomenul banilor negri, interzice dezmăţul propagandistic. Astfel, la fel ca la alegerile locale, cheltuielile din campania electorală - care debutează vineri şi se încheie pe 10 decemebrie, la ora 7.00, cu o zi înainte de scrutin - vor fi decontate de la bugetul de stat, în anumite limite financiare şi cu condiţia ca partidele să depăşească pragul de 3% la nivel naţional. „Teoretic şi practic, mâine începe campania electorală. Modificarea legislaţiei duce la o campanie mai restrictivă, dar care duce la o competiţie reală, serioasă“, a spus Marian Neacşu, secretarul general al PSD, joi, la Adevărul Live.

Ce înseamnă mai restrictivă? Potrivit legii, partidele politice şi candidaţii independenţi pot folosi numai următoarele tipuri de materiale de propagandă: afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 50 cm X 35 cm; afişe electorale prin care se convoacă o reuniune electorală  de 40X25 cm şi care vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri şi pliante. Aşadar, candidaţii nu mai pot oferi tradiţionalele sacoşe electorale cu pixuri, brichete şi alimente. Se mai pot acorda doar calendare, pliante şi broşuri cu promisiunile partidelor pentru guvernare.

Campania dinaintea campaniei

Constrânşi de rigorile legii, politicienii au dus adevărata campanie electorală în perioada de precampanie, adică în ultimile două săptămâni, când, în afara atacurilor televizate, au încercat să impresioneze electoratul cu promisiuni. Spre exemplu, PSD a votat în timp record un proiect de lege care prevede eliminarea a nu mai puţin de 100 de taxe, unele dintre ele mărunte, altele mai importante, cum ar fi taxa radio-TV, care ar duce la închiderea TVR şi a Radioului public. Legea se află în acest moment la Cotroceni, pentru promulgare, însă preşedintele Klaus Iohannis ar putea să o conteste la Curtea Constituţională, întrucât PSD nu a arătat cum poate fi acoperit impactul bugetar generat de eliminarea celor 100 de taxe. „Dacă nu ar fi fost printre aceste taxe cele două taxe care se plătesc pentru Televiziunea Publică şi Radioul Public, probabil că aş fi promulgat legea pur şi simplu“, a recunoscut preşedintele Klaus Iohannis.

Un alt proiect de lege adoptat de majoritatea PSD din Parlament prevede majorări salariale pentru medici şi profesori de la 1 decemrbie 2017, dar şi majorarea punctului de pensie cu 30% începând de la 1 ianuarie 2017. Însă nici aceste pomeni electorale oferite de PSD nu au acoperire bugetară, astfel încât Guvernul a contestat legea la CCR. În orice caz, tot PSD are de câştigat, pentru că, în campanie, Liviu Dragnea şi restul social-democraţilor vor putea susţine că au vrut să le mărească salariile bugetarilor, dar s-au opus Guvernul Cioloş şi PNL.
De cealaltă parte, liberalii, care au handicapul de a nu avea majoritate în Parlament pentru a prmova legi populiste, vin cu promisiunea de a construi, dacă ajung la guvernare, opt spitale regionale.

Ce fel de campanie vor face partidele

PSD
Cu lecţia învăţată de la alegerile locale, când au stat în defensivă şi au câştigat toate sectoarele din Capitală, plus un scor foarte bun la nivel naţional, social-democraţii se vor ţine departe de atacuri. „Nu aş spune că promovăm o campanie defensivă, ci una constructivă. Nu înseamnă că dacă primim o palmă, vom întoarce şi celălalt obraz. Vom riposta“, a spus Marian Neacşu la Adevărul Live. PSD se va concentra pe mesaje cu tentă naţionalistă, cum o arată de altfel şi sloganul pentru alegeri: „Îndrăzneşte să crezi în România!“.

PNL
Liberalii vor miza pe imaginea premierului Dacian Cioloş, care, în ciuda atacurilor succesive ale PSD, se menţine la o cotă ridicată de încredere. PNL încearcă să asocieze PSD cu fenomenul corupţiei şi mizează pe un scor de peste 30% la parlamentare, care să le ofere şansa de a forma o majoritate alături de USR şi UDMR pentru a susţine un nou Guvern Cioloş. Ca slogan, liberalii au încercat o mişcare de imagine: au copiat mesajul PSD şi au adăugat imaginea premierului. A ieşit: „Îndrăzneşte să crezi în România condusă de oameni cinstiţi!“.

USR
Partidul lui Nicuşor Dan se poziţionează ca antisistem, dar îşi concentrează atacurile în special pe Liviu Dragnea şi PSD, întrucât calculul politic arată că ar putea pune umărul la formarea viitorului guvern alături de PNL. De altfel, la fel ca liberalii, şi USR a anunţat că îl va propune pe Dacian Cioloş pentru încă un mandat, deşi Nicuşor Dan susţine că USR nu va face o alianţă formală cu PNL, ci doar va vota un nou Cabinet Cioloş în Parlament. Obiectivul partidului e să obţină 10% la nivel naţional. „Realist, ne propunem 10%. Dar vom obţine 15%.“, spune Nicuşor Dan, care va intra în campanie cu sloganul: „USR, în sfârşit ai cu cine!“.

ALDE
Partidul condus în tandem de Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin îşi propune în primul rând să treacă pragul electoral, pentru a se alia ulterior cu PSD şi a forma Guvernul. Liderii ALDE încă se mai folosesc de măsurile luate de Călin Popescu Tăriceanu în vremea în care era premier, mai ales de mărirea pensiilor. Sloganul ALDE vizează electoratul naţionalist: „Redăm România românilor“.

PMP
Partidul lui Traian Băsescu îşi joacă viitorul la alegerile parlamentare. Cu un scor de doar 4% la locale, PMP ori intră în Parlament, ori dispare. Traian Băsescu se bazează pe fuziunea cu UNPR, fostul partid condus de Gabriel Oprea, şi pe faptul că a pus pe liste câţiva politicieni cu notorietate pe plan local. Sloganul PMP: „Luptăm pentru România!“.

UDMR
Maghiarii vor intra oricum în Parlament, chiar şi dacă nu vor trece pragul de 5%. Conform legii, un partid ajunge în Legislativ şi în cazul în care trece de 20% în patru judeţe. Or, UDMR nu-şi face griji, din moment ce Harghita, Covasna, Mureş, Bihor şi Satu Mare sunt fiefuri tradiţionale. Sloganul UDMR a produs deja rumori: „Salvaţi Transilvania de Bucureşti!“.

Interdicţii

În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau a sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. De asemenea, este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. Nici mesajele de învrăjbire religioasă ori etnică nu sunt tolerate.

Atenţie, nu puteţi vota în afara judeţului!

La alegerile din decembrie se va reveni la votul pe listă, deci se va vota partidul, nu omul. Potrivit legii, fiecare persoană poate vota numai pe raza judeţului unde are domiciliul. Deci nu doar în secţia de vot la care sunteţi arondaţi, ci şi la o altă secţie, dar să fie tot în judeţuul unde aveţi buletinul. În caz contrar, nu veţi putea vota. Există şi o excepţie: dacă sunteţi student sau locuiţi în chirie în alt oraş decât cel în care aveţi buletinul, aveţi nevoie de viză de flotant, care se obţine în maximum două săptămâni de la depunerea actelor la Poliţie.