Autonomia Ţinutului Secuiesc încalcă toate cotloanele Constituţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

AMBIŢIE Proiectul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, lansat în dezbatere publică de UDMR, sfidează, pur şi simplu, Legea Fundamentală a României. Politicienii maghiari susţin că legea poate fi adoptată fără să se schimbe actuala Constituţie.

UDMR a propus, în prag de alegeri prezidenţiale, un proiect legislativ cu damf electoral prin care judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, cu populaţie maghiară numeroasă, să formeze, oficial,  o regiune autonomă, numită Ţinutul Secuiesc. Forma finală a proiectului este o îmbinare de prevederi scandaloase, greşeli gramaticale şi formulări greoaie, fără sens. 

Analizând propunerea legislativă din perspectiva legilor în vigoare, a statului de drept, e lesne de înţeles că Ţinutul Secuiesc se vrea a fi un stat în stat. De fapt, am putea rezuma astfel proiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc: un stat separat pe teritoriul României, care să tragă, totuşi, anumite foloase şi de la România. Am comparat proiectul de autonomie cu actuala Constituţie a României, una foarte permisivă în drepturile minorităţilor. Rezultatul? Proiectul de autonomie calcă în picioare principii generale, dar şi capitole-cheie ca administraţie, economie şi justiţie. Să le luăm articol cu articol. 

„Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România“, se arată în primul articol al proiectului de autonomie. În primul articol al Constituţiei scrie următoarele: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil“. Imediat, la articolul trei, mai scrie: „Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe“. 

Aşadar, nicăieri nu găsim cuvântul „ţinut“ sau „regiune autonomă cu personalitate juridică“. Însă pentru UDMR nu este destul de clar. „Actuala Constituţie nu interzice existenţa regiunilor ca unităţi administrativ-teritoriale. Ar fi mai bine dacă am avea o Constituţie care ar clarifica ce fel de regiuni să avem, ce atribuţii să aibă“, spune deputatul Marton Arpad. Deşi Arpad este membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, îşi susţine argumentaţia după principiul „tot ce nu-i interzis e permis“, ce nu are legătură cu normele juridice. Urmând această logică, Constituţia ar trebui să se transforme în Cartea interminabilă a lucrurilor interzise. „Nu ştiu dacă proiectul se poate adopta în baza actualei Constituţii“, recunoaşte Arpad. 

Aşa cum am arătat, proiectul de autonomie încalcă Legea Fundamentală încă de la primul paragraf, suficient pentru a fi declarat ulterior neconstituţional. 

Liderii maghiari vor ca patrimoniul regăsit între graniţele Ţinutului Secuiesc să fie transferat automat de la statul român către noua regiune administrativă. „Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii. Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional fac parte din domeniul public al regiunii“, spune Titlul V. Legea noastră spune altceva. „Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, marea teritorială şi resursele naturale ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice“, se arată în Constituţie. „Iar proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale“, se mai arată în Constituţie.

Magistraţi maghiari

Un capitol aparte îl constituie organele judiciare. Liderii maghiari propun reorganizarea judecătoriilor pe criterii etnice, nu pe criterii de competenţă. „2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu-Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş (...) să aparţină comunităţii maghiare, iar 1/3 comunităţii româneşti“, se arată în proiectul de lege. Ori Constituţia României spune clar că „propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)“. Deci fără implicarea politicului. 

Chiar şi structura CSM ar avea de suferit. Părinţii proiectului cer ca „un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc face parte din CSM şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune“. Aceaastă doleanţă încalcă o întreagă secţiune din Constituţie, din capitolul Autoritatea judecătorească, ce defineşte exact componenţa, dar şi atribuţiile CSM. Nicăieri nu se face vreo distincţie pe criterii etnice. Judecătorul Cristian Danileţ, membru CSM, a comentat, pentru „Adevărul“, utopia UDMR. „Membrii CSM sunt judecători şi procurori aleşi de colegii lor din ţară. Legea permite alegeri la nivel naţional, nu limitate la anumite zone. În CSM, judecătorii din aşa-numitul Ţinut Secuiesc nu pot avea anumite interese. Propunerea mi se pare că transferă metode politice în domeniul organizării Justiţiei, ceea ce e nepotrivit. În CSM, nu maghiarii au reprezentanţi, ci judecătorii şi procurorii. În Justiţie nu există minorităţi“, a opinat Cristi Danileţ.

Limba noastră

Adoptarea încă unei limbi oficiale este un alt capitol sensibil din proiect. „Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general“, se arată la articolul 87. Mergem la Constituţie. „În România, limba oficială este limba română“, spune, limpede, articolul 13. Marton Arpad are din nou un argument separat. „România a ratificat Carta limbilor regionale, care le dă dreptul maghiarilor să folosească limba maghiară ca limbă oficială în Ţinutul Secuiesc“, spune Arpad. Însă Carta limbilor regionale nu intervine peste limba oficială a unei ţări, ci doar permite ca anumite comunităţi să folosească limba de baştină, însă nu în acte oficiale. În plus, Constituţia României chiar ajută minorităţile din acest punct de vedere. „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale, respectiv în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate“, spune articolul 120 din Constituţie.

Noi instituţii

În proiectul de autonomie se vorbeşte de două noţiuni care nici nu sunt menţionate în Constituţie, dar care ar trebui să reglementeze administraţia publică locală: consiliul regional şi executivul regional. Articolul 121 din Constituţie spune că „autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi“. Sărim peste un articol şi ajungem la 123, unde se arată că „prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice“. În schimb, legea gândită de UDMR, la  articolul 37 zice că „Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc“.  ;

 Alte prevederi scandaloase

Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond constituie patrimoniul inalienabil al regiunii. 

Se fac venit al bugetului regiunii următoarele: 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii; 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii.

În Ţinutul Secuiesc va funcţiona cel puţin o agenţie a BNR.

Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii.

În inspectoratele şcolare din Ţinutul Secuiesc ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea etnică a comunităţilor române, respectiv maghiare.

În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel prin reorganizarea curţilor de apel Târgu-Mureş şi Braşov.

Bunurile imobile situate în regiune, care nu aparţin unei persoane, fac parte din patrimoniul regiunii. 

Citeşte şi:

Ce conţine proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Limba maghiară, alături de cea română, este limbă oficială

Paragrafe din controversatul proiect de autonomie a Ţinutului Secuiesc au fost publicate în exclusivitate de hotnews.ro. Constitutirea Ţinutului Secuiesc ca o regiune autonomă cu personalitate juridică, publicarea în limba maghiară a hotărârilor de guvern care interesează regiunea şi considerarea limbii maghiare, alături de cea română, drept limbă oficială în regiune se numără printre doleanţele maghiarimii.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite