Să susţii, rechizitorial, că ai participat la falsificarea raportului tezei doctorale a Procurorului General - fără să fi avut, măcar vag, calitatea care să te aşeze într-o astfel de ipostază - este, probabil, una dintre cele mai stupefiante afirmaţii din ultimii 27 de ani.

Aşadar, deşi era un simplu ştab care sponsoriza partidul de la guvernare, PSD, Ghiţă avea puterea să facă, în 2012, asemenea unui comisar sovietic în anii 1950, tot ce voia în birourile instituţiilor statului.

În caz că autodenunţul lui se adevereşte, atunci avem de a face cu o confesiune al cărei scop - compromiterea lui Kovesi - e surclasat, în ordinea spectaculozităţii faptelor dezvăluite, de importanţa mărturisirii nivelului la care mafia operează.  

Ceea ce mafia vrea să arate despre ţinta ei este mai puţin grav decât ceea ce mafia sfârşeşte prin a arăta despre sine însăşi. 

Ştim cu toţii că acest milionar vorbăreţ - care i se lăuda lui Vântu cu chipul juvenil pe care natura i-l conservase, ascunzându-l ca pe diavol într-o piele de prunc - a dus acasă trenuri cu bani din contractele sale cu statul: de la vânzarea de carburanţi la benzinăriile din Ploieşti, pentru care a fost trimis în judecată la nici 25 de ani, până la moara de zeci de milioane de euro, învârtită de firmele lui de IT, pentru care este anchetat acum.

Dacă prin puterile lui oculte, în 2012, era capabil, fără să aibă vreo funcţie oficială în stat, să schimbe raportul de evaluare a tezei de doctorat a Procurorului General, putem doar să ne imaginăm cum a ajuns această caricatură românească a lui Bill Gates să câştige, ani la rând, mii de licitaţii pentru distribuirea de softuri către instituţiile publice.

Plagiatul Laurei Kovesi? În situaţia în care plagiatul e confirmat, procurorul-şef al DNA trebuie nu doar să părăsească actuala sa poziţie, ci să iasă, cu totul, din magistratură.

Nu numai pentru că plagiatul este furt, ci şi pentru că plagiatul este conformism, lipsă de originalitate, de gândire pe cont propriu şi de orgoliu profesional - carenţe descalificante pentru cineva care are pretenţia să cearnă răul de bine din faptele semenilor săi.