Aritmetica măcelului de partid: ce şanse are moţiunea PSD să trântească Guvernul pus de PSD
0
Pentru că a refuzat să demisioneze din fruntea Guvernului, conducerea PSD l-a exclus pe Sorin Grindeanu din partid, iar luni va depune moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern. Aritmetica arată că PSD şi ALDE au o majoritate sigură, însă Victor Ponta şi Daniel Constantin încearcă să atragă oameni de partea lui Grindeanu. UDMR ar putea înclina decisiv balanţa.
Criza politică generată de PSD va fi stinsă printr-o decizie istorică: partidul aflat la guvernare îşi va trânti propriul Guvern, deşi propriul Guvern mai înseamnă doar premierul Sorin Grindeanu. Din punct de vedere constituţional, Guvernul există atât timp cât premierul este în funcţie, chiar dacă toţi miniştrii au demisionat. Potrivit legii, Guvernul pică în cazul în care premierul îşi dă demisia – şi automat trânteşte tot Cabinetul – sau prin moţiune de cenzură. Premierul a spus că demisionează numai dacă preşedintele Klaus Iohannis promite că va desemna viitorul premier tot de la PSD. Însă preşedintele nu poate să cheme PSD şi ALDE la consultări - deci să facă această promisiune - atât timp cât, din punct de vedere constituţional, există un premier în funcţie.
Judecătorul” lui Grindeanu a luat mită în cimitir
Darius Vâlcov, fostul ministru de Finanţe în guvernarea Ponta, devenit între timp unul dintre sfetnicii lui Liviu Drganea, a fost cel care a întocmit raportul de evaluare a Guvernului Grindeanu, care a condus la retragerea sprijinului politic pentru premier. Sorin Grindeanu a criticat faptul că a fost evaluat chiar de Vâlcov, judecat în două dosare de corupţie şi urmărit penal în altul, fiind încă sub control judiciar. Vâlcov, fost primar PDL al Slatinei, ar fi primit mită, în mai multe rânduri, sume importante, în pungi de plastic. Speriaţi de gândul că ar putea fi interceptaţi, unii dintre suspecţi s-au întâlnit cu Darius Vâlcov în cimitire. În evaluarea privind Guvernul, Vâlcov a trecut la nerealizări dezvoltarea relaţiilor economice cu Federaţia Rusă. Însă Dragnea i-a luat apărarea lui Vâlcov. „Mi se pare profund incorect modul în care s-a raportat Sorin Grindeanu la domnul Darius Vâlcov. Vorbea destul de des cu domnul Darius Vâlcov, care înţeleg că atunci nu mai era un fost pedelist şi îl aprecia în faţa tuturor pe acest om care a fost unul dintre cei mai importanţi membri ai echipei care a redactat programul de guvernare, dacă nu cel mai important”, a afirmat Liviu Dragnea.
În aceste condiţii, liderii PSD din teritoriu s-au reunit joi la sediul central al partidului şi au luat două măsuri cu unanimitate de voturi. Prima: l-au exclus pe Sorin Grindeanu din partid, în ciuda vechimii sale de 21 de ani.
În opinia noastră, şi o spun cu regret şi cu părere de rău, Sorin Grindeanu este o unealtă. A cui, ne este greu să ne dăm seama. Nu-mi dau seama exact cine sunt cei care stau în spatele acestei acţiuni, dar este o coordonare profesionistă, a spus Liviu Dragnea.
A doua măsură: parlamentarii PSD vor depune moţiune de cenzură împotriva Guvernului, singura modalitate prin care pot scăpa de Sorin Grindeanu. „Luni vom depune o moţiune de cenzură, iar miercuri va fi dezbătută şi votată. Nu ne-am dorit această situaţie, am crezut că Sorin Grindeanu va înţelege că astea sunt regulile democratice şi că trebuie să-şi prezinte demisia. Regret această decizie, dar aici am ajuns”, a spus liderul PSD Liviu Dragnea. Moţiunea va fi susţinută şi de parlamentarii ALDE, aliaţii PSD.
Ce spune aritmetica
Parlamentul are în acest mandat 465 de aleşi, dintre care 329 de deputaţi şi 136 de senatori. Majoritatea necesară pentru susţinerea Guvernului sau trântirea acestuia e asigurată de 233 de parlamentari, adică 50% plus unul.
PSD are cel mai mare număr de mandate. Cu cei 221 de parlamentari, PSD mai are nevoie de doar 12 aleşi pentru a asigura voturile necesare trântirii lui Grindeanu în plen. ALDE, partenerul PSD în Guvern, are în prezent 24 de aleşi, după ce cinci dintre aceştia (Daniel Constantin, Sorin Câmpeanu, Damian Florea, Mircea Banias şi Eugen Durbacă) au plecat să formeze Pro România. Aşadar, în prezent PSD şi ALDE s-ar baza pe 243 de parlamentari, adică cu 10 mai mult de numărul necesar pentru majoritatea parlamentară. “Nu e exclus să avem voturi în plus şi din partea partidelor care nu fac parte din coaliţie. Nu am avut discuţii în acest sens, dar am semnale că există această intenţie”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.
Cheia e la UDMR
De unde acest optimism? PSD şi ALDE ar putea fi ajutaţi la moţiunea de cenzură şi de cei 30 de aleşi ai UDMR, precum şi de cei 17 parlamentari din Grupul Minorităţi, care de obicei susţin Guvernul – indiferent de culoarea politică –, dar nu votează moţiuni de cenzură. Dacă UDMR ar vota alături de PSD, partid cu care a semnat un protocol de colaborarea parlamentară (care nu include însă şi moţiuni de cenzură), zarurile ar fi aruncate: moţiunea ar trece fără emoţii. Însă, potrivit unor surse din UDMR, maghiarii sunt împărţiţi. Pe de o parte, nu vor să se amestece în schimbarea Guvernului. Pe de altă parte, dacă ar pune umărul la debarcarea lui Grindeanu, ar obţine apoi unele sinecuri, ba chiar ar putea fi cooptaţi la guvernare. „Dacă, pe viitor, după ce domnul Grindeanu va fi demis prin moţiunea de cenzură, cei de la UDMR vor arăta că au disponibilitate de a participa la coaliţie şi la guvernare, după cum ştiţi, acest lucru noi l-am discutat încă de anul trecut, sigur că acest lucru poate fi reluat ca discuţie”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.
Votul UDMR va cântări cu atât mai mult cu cât Victor Ponta, rivalul lui Liviu Dragnea în partid, va încerca să atragă o mână de parlamentari PSD de partea lui Sorin Grindeanu. Şi Daniel Constantin, dat afară de Călin Popescu Tăriceanu din ALDE, mai controlează şi el câţiva aleşi din fosta sa formaţiune, astfel încât, fără UDMR, moţiunea de cenzură ar putea să nu treacă. PNL, USR şi PMP au anunţat că nu vor vota deloc moţiunea.
PONTA VA FI SECRETAR GENERAL
Premierul Sorin Grindeanu urmează să-l demită din funcţie pe secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, iar în locul său să fie numit Victor Ponta. Busuioc a fost secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării, în vremea când acesta era condus de Liviu Dragnea, şi este un apropiat al şefului PSD. Tot joi la Guvern a fost şi fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, cunoscut drept un apropiat al lui Victor Ponta.
„Ceaslovul“ lui Vâlcov, pretextul retragerii sprijinului politic
Fostul ministru de Finanţe Darius Vâlcov, membru al echipei de evaluare a activităţii echipei Grindeanu, a fost cel care a prezentat concluziile analizei în care a prins la categoria măsurilor neîndeplinite şi proiecte care aveau termen de aplicare în 2018 sau chiar 2026.
Potrivit bilanţului, numit de Grindeanu „ceaslovul lui Vâlcov“, din totalul de 393 de măsuri care trebuiau implementate, doar 50 au fost realizate, adică doar 13%. Alte 107 măsuri au fost atinse parţial, adică 27%, iar restul de 236 nu au fost îndeplinite. Aşa arată varianta de adevăr a lui Dragnea şi Vâlcov, însă multe dintre lucrurile reproşate erau aproape imposibil de îndeplinit.
Proiectul anulat de Dragnea, băgat în raport
Printre aşa-zisele nerealizări în domeniul Finanţelor au fost: eşecul reducerii TVA de la 20% la 18% cu toate că termenul de aplicare e 1 ianuarie 2018, impozit 0% pentru venituri mai mici de 2.000 lei/lună pentru salariaţi sau majorarea „drastică“ a amenzilor pentru munca la negru sau cotă TVA de 0% pentru publicitate şi vânzarea de locuinţe, cu termene asemănătoare. Paradoxal, tocmai liderul Liviu Dragnea anunţase luna trecută că PSD renunţă la intenţia adoptării proiectului cu TVA 0% pentru publicitate vânzare de locuinţe. Bilanţul final: 40 de măsuri neîndeplinite la capitolul Finanţe, dintr-un total de 61 preconizate la începutul guvernării pentru 2017.
În domeniul economic, potrivit raportului, Grindeanu şi echipa nu au reuşit să îndeplinească niciun punct din programul de guvernare, cele mai mari critici fiind pentru eşecul înfiinţării Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Şi aici, liderii coaliţiei au precizat saptămânile trecute că Parlamentul s-ar ocupa de acest lucru.
Printre alte „măsuri neîndeplinite“ cu termen de aplicare anul viitor sunt: nicio taxă care să nu poată fi plătită online (termen 1 decembrie 2018), un singur formular pentru cei cu activităţi independente (aplicare din 1 ianuarie 2018) sau cinci formulare pe an pentru IMM-uri (termen 1 ianuarie 2018).
Relaţiile cu Rusia
Nu în ultimul rând, Dragnea şi Vâlcov i-au reproşat lui Grindeanu că nu s-a ocupat de „Programul privind înzestrarea armatei până în 2026“ în condiţiile în care PSD şi liderul formaţiunii au blocat programul şi unele contracte de achiziţii. În plus, printre acuzaţiile la adresa Guvernului Grindeanu a fost şi faptul că nu „au dezvoltat relaţiile economice cu Federaţia Rusă“, respectând însă sancţiunile UE.
Pe de altă parte, echipa Grindeanu poate spune că are o serie de măsuri îndeplinite. Printre cele recunoscute şi de raportul de evaluare al PSD sunt: Legea salarizării unitare, creşterea cu 20% a salariului mediu pentru cei din sectorul public sau eliminarea CASS pentru pensionari.
De asemenea, printre realizări sunt şi mai multe creşteri salariale: creşterea cu 50% a salariilor pentru actori, creşterea cu 15% a salariilor din Educaţie, creşterea cu 15% a salariilor din Sănătate; neimpozitarea tranzacţiilor imobiliare sub 450.000 lei sau eliminarea a 102 taxe nefiscale.
Presa externă: PSD îşi sabotează propriul guvern
Publicaţiile şi agenţiile de presă străine au relatat pe larg conflictul între conducerea PSD şi Sorin Grindeanu, acestea subliniind faptul că răcirea relaţiilor s-ar fi produs după ce premirul nu ar fi reuşită să ducă la bun sfârşit modificările dorite de la social-democraţi şi Liviu Dragnea la legislaţia penală.
„Răcirea dintre Dragnea şi Grindeanu, legată de reticenţele premierului de amendare a Codului Penal“, titrează agenţia de presă AFP. Potrivit mai multor analişti citaţi de AFP, această răcire a avut loc recent între Dragnea şi „fostul său protejat“ şi ar fi legată de reticenţele acestuia de modificare a legislaţiei penale dorită de mai mulţi social-democraţi. AFP aminteşte faptul că PSD a mai încercat „o flexibilizare a legislaţiei anticorupţie“ în iarnă, dar valul de proteste i-a făcut să facă pasul înapoi.
O tentativă de flexibilizare a legislaţiei anticorupţie a condus, în iarnă, la un val de proteste de o amploare fără precedent de la căderea regimului comunist, obligând PSD să-şi revizuiască iniţiativa.
Pe raportarea la domeniul Justiţiei a ieşit şi televiziunea Al Jazeera, aceasta remarcând faptul că analiza activităţii Guvernului a fost făcută de Darius Vâlcov, „un fost ministru al Finanţelor, judecat pentru luare de mită şi ascunderea unor bani în cimitir“.
Pe de altă parte, agenţia de presă germană DPA a subliniat că decizia lui Dragnea ar veni ca urmare a faptului că Grindeanu, considerat iniţial „o marionetă“ a liderului PSD, a dat semne de independenţă şi a început să-şi consolideze popularitatea. Mai mult, aceeaşi agenţie notează că refuzul premierului de a demisiona „semnalează începutul unei lupte în vederea preluării controlului“. Şi publicaţia „Politico“ a punctat faptul că Grindeanu a arătat că s-a schimbat radical faţă de acum şase luni, când arăta obedienţă faţă de liderii coaliţiei majoritare din Parlament.
Cotidianul francez „Le Monde“ a punctat faptul că e ceva neaşteptat ca un partid să acţioneze împotriva propriului premier. „România se afundă într-o criză politică. Miercuri seară, în urma unei întâlniri cu uşile închise, conducerea PSD a decis să saboteze propriul guvern“
Se încarcă comentariile...
