Argumente aduse de Tudorel Toader privind plasarea procurorilor sub autoritatea ministrului Justiţiei

Tudorel Toader aduce argumente în favoarea plasării procurorilor aub autoritatea ministrului Justiţiei, dând exemplul Franţei, unde procurorii sunt plasaţi sub controlul direct al şefilor lor ierarhici şi sub autoritatea ministrului de justiţie. El aduce ca argument o decizie recentă a Consiliului Constituţional din Franţa, care a explicat aceste prevederi privind statutul magistraţilor.

Ministrul Justiţiei spune, într-un mesaj postat sâmbătă seară pe Facebook, că în Franţa, potrivit articolului 5 din ordonanţa nr. 58-1270 din 22 decembrie 1958 privind legea organică relativă la statutul magistraţilor, „magistraţii parchetelor judiciare (procurorii) sunt plasaţi sub direcţia şi controlul direct al şefilor lor ierarhici şi sub autoritatea ministrului de justiţie”.  

Tudorel Toader face referire la o decizie pe care Consiliul Constituţional francez a luat-o în această lună, în urma unei sesizări a uniunii sindicale a magistraţilor, care reproşa că acel articol ignoră principiul independenţei autorităţii judiciare care decurge din art. 64 din Constituţie, motivat de faptul că plasează magistraţii parchetelor în subordinea ierarhică a ministrului de justiţie, în condiţiile în care aceşti magistraţi aparţin autorităţii judiciare şi ar trebui să beneficieze, în această calitate, în aceeaşi măsură cu judecătorii, de garanţia constituţională a independenţei. Din acelaşi motiv, sindicatul critică articolul 5 sub aspectul nerecunoaşterii separaţiei puterilor în stat, în condiţiile în care principiul independenţei autorităţii judiciare este afectat, spune Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei afirmă că prin decizia luată recent Consiliul Constituţional francez reaminteşte faptul că, în virtutea articolului 20 din Constituţie, Guvernul stabileşte şi conduce politica naţiunii, în special aspectele care privesc domeniul de acţiune al Ministerului Public. 

„Consiliul constituţional consideră că reiese din interpretarea acestor dispoziţii faptul că independenţa procurorilor este consacrată prin Constituţie, de aici decurgând exercitarea liberă a acţiunii în faţa instanţelor, că această independenţă trebuie să fie corelată cu prerogativele Guvernului şi că nu beneficiază de aceleaşi garanţii ca cele aplicabile judecătorilor. În cadrul constituţional astfel precizat, în conformitate cu jurisprudenţa sa anterioară, decizia Consiliului constituţional controlează maniera în care legiuitorul a pus în aplicare, pentru definirea relaţiilor între ministrul de justiţie şi procurori, această exigenţă de conciliere între principiul independenţei procurorilor şi prerogativele Guvernului", mai spune ministrul Justiţiei. 

Pe de o parte, autoritatea ministrului justiţiei asupra procurorilor se manifestă în special prin exerciţiul puterii de numire şi (sancţionare) tragere la răspundere. În aplicarea articolului 66 al aceleiaşi ordonanţe, decizia de sancţionarea unui procuror este luată de către ministrul justiţiei, după ce are avizul din partea formaţiunii competente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, conform celui de-al doilea alineat al articolului 30 din codul de procedură penală, ministrul justiţiei poate să traseze procurorilor instrucţiuni generale de politică penală, cu privire în special la necesitatea asigurării egalităţii cetăţenilor în faţa legii pe întreg teritoriul Republicii. În concordanţă cu dispoziţiile articolelor 39-1 şi 39-2 din acelaşi cod, este de datoria ministerului public să pună în aplicare aceste instrucţiuni, mai arată Toader.

Pe de altă parte, în aplicarea aceluiaşi articol 30 din codul de procedură penală, ministrul de justiţie nu poate să traseze procurorilor nicio instrucţiune în cazurile particulare. În virtutea articolului 31 cod de procedură penală, ministerul public exercită acţiunea publică şi impune respectare legii, cu obligaţia respectării principiului imparţialităţii. În aplicarea articolului 33, el dezvoltă liber observaţii orale, pe care le consideră potrivite pentru binele justiţiei. Articolul 39-3 încredinţează Procurorului Republicii misiunea de a supraveghea ca investigaţiile poliţiei judiciare să asigure aflarea adevărului şi să fie efectuate atât pentru apărare cât şi pentru acuzare, cu respectarea drepturilor victimelor, a părţii vătămate cât şi a suspectului, continuă Toader. 

Potrivit acestuia, Consiliul Constituţional consideră că dispoziţiile contestate ale articolului 5 din ordonanţa numărul 58-1270 din 22 decembrie 1958 asigură o conciliere echilibrată între principiul independenţei autorităţii judiciare şi prerogativele Guvernului şi nu intră în contradicţie cu principiul separaţiei puterilor în stat.

Ministrul Tudorel Toader a făcut aceste precizări după ce Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a adoptat un articol la legea privind din statutul magistraţilor care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”, modificarea fiind contestată de către Ministerul Public. Procurorul general Augustin Lazăr spune că a hărţui procurorii, a-i pune într-o stare defensivă, a-i ameninţa cu răspunderi juridice disproporţionate faţă de eventualele greşeli profesionale făcute, a asimila ipso facto o decizie judecătorească de achitare a unui inculpat cu o culpă profesională, a transforma parchetul într-o verigă slabă aflată între poliţie şi instanţe judecătoreşti, a supune procurorii controlului unui organism executiv, eminamente politic, aşa cum este Ministerul Justiţiei, condus de un ministru al justiţiei numit politic şi cu agendă politică înseamnă, pe scurt, a încălca de o manieră gravă principii fundamentale ale statului de drept.

Consiliul Constituţional francez a respins, vineri, o sesizare a mai multor organizaţii ale magistraţilor, care au contestat prevederea potrivit căreia procurorii se află sub autoritatea Ministerului Justiţiei.