Aproape totul despre ofiţerul acoperit al lui Traian Băsescu

Aproape
totul despre ofiţerul acoperit 
al lui Traian Băsescu

Şeful statului este şi şeful serviciilor secrete

„Adevărul“ a suprapus legile postdecembriste ce îngrădesc activitatea spionilor cu CV-urile candidaţilor la alegerile prezidenţiale. Practic, vă prezentăm un portret-robot al ofiţerului acoperit, urmând ca numele lui să fie piesa finală din puzzle-ul devoalării

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Traian Băsescu nu a mai vorbit la fel de răspicat despre „candidatul cu dublă comandă“ la alegerile prezidenţiale, însă îi somează în continuare pe aspiranţii la Cotroceni să-şi completeze CV-urile. Şeful statului a restrâns aria de incertitudine şi a precizat, păstrând, totuşi, un oarecare semn de întrebare, că unul dintre candidaţii la Preşedinţie a fost ofiţer acoperit după Revoluţie. „Dacă, totuşi, printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru care, repet, nu este nimic ruşinos, mai ales că vorbim despre o perioadă de după 1990, dar acest lucru trebuie recunoscut“, a mai spus Băsescu. Aşadar, nu vorbim despre ofiţeri din vremea comunismului, a odioasei Securităţi, ci de perioada postdecembristă.

Şeful statului a oferit, printre rânduri, chiar şi un indiciu: posibilul spion ar fi avut legături cu Justiţia. „Ar putea să fie nişte probleme, dacă ai fost cumva într-o situaţie de incompatibilitate, spre exemplu să fi fost angajat în Justiţie, la acea vreme. Toţi fac trimitere la Legea 303/2004, care a stabilit nişte incompatibilităţi, pentru judecători şi procurori, politicieni, membri ai Guvernului, dar Legea 92/1992, la doi ani de la Revoluţie, avea o prevedere expresă, pentru procurori şi judecători, că nu pot fi ofiţeri acoperiţi“, a precizat şeful statului, deşi afirmaţia sa nu este exactă. 

Am luat lege cu lege – nu doar cele două invocate de preşedinte – pentru a vedea dacă există o breşă legislativă prin care un fost ofiţer acoperit poate fi deconspirat în mod legal. Concluzia este următoarea: un ofiţer acoperit ar fi putut încălca legea care îl acoperă în totalitate în două feluri: dacă s-ar fi implicat în politică sau dacă ar fi fost în acelaşi timp şi magistrat. Să le luăm pe rând.

POLITICUL
În data de 26 iulie 1991, Camera Deputaţilor, pe atunci, Adunarea Deputaţilor, adopta Legea numărul 51 privind securitatea naţională a României. Articolul 26 al legii spune următoarele: „Salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu pot face parte din partide sau alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice“. Această lege a fost republicată în Monitorul Oficial în 18 martie 1991 şi este în vigoare şi astăzi. Aşadar, în plan politic, niciun ofiţer, fie el SRI, SIE, sau al altui serviciu de informaţii, nu avea şi nu are voie să fie membru de partid.

JURIDICUL
În plan juridic, lucrurile sunt mai complicate, pentru că există mai multe legi. Mai întâi, Legea 92/ 1992 privind organizarea judecătorească, la care făcea referire şi Traian Băsescu, are o prevedere destul de laxă în ceea ce priveşte incompatibilităţile magistraţilor: „Funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior“. Iar sintagma „funcţie publică sau privată“ se referă la orice altă funcţie în afară celei de magistrat sau de profesor universitar. Deci, conform legii din 1992, magistraţii nu aveau voie să fie ofiţeri acoperiţi pentru că s-ar fi născut o incompatibilitate. Legea 92/1992 a fost în vigoare până la data de 27 septembrie 2004, când a fost înlocuită de Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, care păstrează aceeaşi formulare lacunară la capitolul incompatibilităţi. „Faptul că magistraţii nu aveau voie să facă parte din SRI, SIE, sau alt serviciu era prevăzut în legea veche, dar într-o formă neclară. Când a venit Monica Macovei la Ministerul Justiţiei, a formulat clar articolul incompatibilităţii“, a declarat avocatul Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“.

Într-adevăr, în vara anului 2005, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, din care făcea parte şi Monica Macovei ca ministru al Justiţiei, iniţiază o amplă lege „privind reforma în domeniile proprietăţii si justiţiei“, care a modificat şi Legea 303/2004. A modificat-o în sensul în care a clarificat regimul incompatibilităţilor. „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi  lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii“, spune articolul 7. Legea, în noua sa formă, a intrat în vigoare în data de 13 septembrie 2005, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

TRECUTUL CANDIDAŢILOR
Am suprapus biografia celor mai importanţi candidaţi peste legile prezentate mai sus. Iată rezultatul. 

Victor Ponta a fost magistrat (procuror) din 1995 până în 2001. Teoretic, conform Legii 92/1992, nu avea voie să fie şi magistrat şi ofiţer de informaţii, însă reamintim că legea nu interzicea clar acest lucru, ci doar era o interdicţie implicită. În 2001, devine Şeful Corpului de Control al Guvernului condus de Adrian Năstase, însă această funcţie nu atarge cu sine şi demisia din magistratură, ci doar detaşarea în Guvern. În 2002 însă, Ponta renunţă la magistratură şi devine membru PSD. Din acel moment, intră categoric şi sub incidenţa Legii 51/1991, care interzice ofiţerilor de informaţii să aibă carnet de partid.

Klaus Iohannis este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990. Oficial, FDGR nu este un partid politic, ci doar un ONG, însă un ONG cu „caracter politic“, aşa cum spune Legea 51/1991. Deci i se aplică şi lui Klaus Iohannis, chiar dacă acesta a devenit membru de partid abia în februarie 2013, când a devenit vicepreşedinte PNL. Nu a fost niciodată magistrat, deci legile privind această categorie nu i se aplică.

În privinţa lui Călin Popescu Tăriceanu, lucrurile sunt simple: a fost membru de partid, neîncetat, din 1990 până azi, deci ar putea „pica“ numai pe Legea 51/1991. Nici el nu a fost magistrat.

Elena Udrea a intrat oficial într-o formaţiune politică ca membru PNL, în anul 2004, pentru ca în februarie 2006 să devină membru PDL. Aşadar, i se aplică, la fel ca în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, Legea 51/1991. Până să intre în politică, Udrea a fost avocat, deci putea fi ofiţer acoperit fără să încalce nicio lege.

Monica Macovei a demisionat din Procuratură în 1997 şi s-a înscris ca avocat în Baroul Bucureşti, unde a lucrat până în anul 2004, când a fost numită în funcţia de ministru al Justiţiei, fără a fi membru de partid. S-a înscris în PDL abia în 2009, înainte de alegerile europarlamentare. Deci, Monica Macovei ar fi putut fi spion legal între 1997 şi 2009, când nu a fost nici magistrat, nici membru de partid.

Ce poate spune Băsescu

Preşedintele a subliniat că nu există un document oficial, „cu nume şi prenume, de la vreun serviciu de informaţii al României“, care să arate că unul dintre candidaţii la Preşedinţie a fost ofiţer sub acoperire. Chiar dacă există un astfel de document, el nu poate fi făcut public, pentru că „informaţiile referitoare la agenţii acoperiţi sunt informaţii clasificate drept secrete de stat, iar divulgarea lor constituie infracţiune“, după cum scrie avocatul Toni Neacşu pe blog. Potrivit articolului 303 din noul Cod Penal, „divulgarea, fără drept, a unor informatii secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi“.

Prin declaraţiile sale, Traian Băsescu îl forţează pe candidatul care a fost agent sub acoperire – dacă există unul – să iasă singur şi să se demaşte. Însă, atunci, candidatul însuşi ar încălca legea. „Fiecare ofiţer semnează un angajament odată cu intrarea în instituţie. Este un jurământ faţă de instituţie şi de ţară, prin care este obligat să respecte calitatea de ofiţer acoperit. Cu acest jurământ intră în mormânt, deci nu-şi va putea divulga niciodată calitatea“, spune Claudiu Săftoiu, fost director SIE. Mihai Răzvan Ungureanu întăreşte această poziţie. „Odată rezervist, ofiţerul este obligat să păstreze timp de 30 de ani secretul asupra activităţii sale şi asupra a tot ceea ce a făcut pe durata angajării. Dacă «Ionescu» iese şi spune că a fost ofiţer, sau îşi trece asta în CV, este luat imediat de Procuratură“, spune MRU.

Totodată, fostul şef al SIE arată că şi Traian Băsescu poate avea aceeaşi soartă dacă divulgă secretul. „În acelaşi timp, acest secret îl leagă şi pe terţul deţinător, deci pe preşedinte, şi îl opreşte de la a dezvălui asemenea informaţii“, a încheiat MRU.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările