Anul în care putem distruge Uniunea Europeană. Ce poate face România ca să o salveze

Preşedintele Comisiei Europene a descris starea Uniunii, e proastă

„Va dispărea Uniunea Europeană de pe scena internaţională şi îi va lăsa pe alţii să modeleze lumea?” Este întrebarea crucială pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a lansat-o în faţa Parlamentului European cu ocazia prezentării discursului anual despre Starea Uniunii.

Jean Claude Juncker nu a trebuit să consume prea mult timp din discursul său pentru a descrie Starea Uniunii. „Europa se află în plină criză existenţială”, a spus preşedintele Comisiei. Mai rău de atât nu poate fi decât sfârşitul.

Iar pentru Europa, sfârşitul visului unităţii europene înseamnă categoric sfârşitul păcii şi al prosperităţii. Istoria continentului o dovedeşte şi Jean Claude Juncker a amintit toate aceste realităţi, la Strasbourg, în faţa parlamentarilor europeni.

Planul său de redresare a încrederii în Uniune prin măsuri concrete a fost aplaudat de marile grupuri politice, PPE, Socialist sau ALDE. Junker a vorbit despre Brexit, apărare comună, securitate, terorism, criza refugiaţilor, lupta cu evaziunea fiscală, impozitare echitabilă, planuri pentru tineri, statul de drept, valori europene şi nu în ultimul rând despre asumarea responsabilităţii. Aşa cum a fost aplaudat, Juncker a fost şi huiduit din partea parlamentarilor naţionalişti şi anti-europeni din băncile lui Le Pen şi Farage.

Trei puncte importante în viziunea lui Juncker pentru întărirea Uniunii Europene

Primul, apărarea comună. Ne trebuie un singur cartier general pentru operaţiunile militare ale Uniunii Europene. Europa este definită acum de soft power, trebuie să construiască şi componenta hard power, să devină Europa dură. Altfel, situaţii cum sunt cele din Siria sau Africa de Nord vor continua să producă dezastre şi să ameninţe oraşele Europei. Teroriştii care au lovit Europa s-au antrenat în taberele ISIS. Europa are nevoie de structuri de apărare comune care să acţioneze în mod permanent şi complementar cu NATO. Şi mai are nevoie de un fond de cercetare militară şi de capabilităţi militare care să aparţină UE. La Bratislava se aşteaptă deciziile politice pentru a se porni la construcţia Armatei Europene.

Al doilea, politică externă comună. Federica Mogherini trebuie să acţioneze ca un adevărat ministru de Externe al UE. „ Să ne uităm la războiul brutal din Siria. Unde a fost Uniunea Europeană, unde sunt statele membre în discuţiile privind reglementarea conflictului?” a întrebat Juncker. În viziunea sa, UE are nevoie să stabilească o strategie pentru Siria şi să negocieze soluţionarea situaţiei cu partenerii internaţionali.

Al treilea, asumarea responsabilităţii din partea UE. Ce înseamnă asta? Comisia Europeană să devină politică, nu tehnocratică. Executivul european va căpăta consistenţă politică, iar comisarii, la fel ca în guvernele naţionale, nu vor mai fi obligaţi să demisioneze în cazul în care vor dori să participe la alegerile europene.

Apărare comună, politică externă comună, guvern politic al UE, nu este prea mult federalism aici? Juncker nu a vrut să spună.

Din contră preşedinltele Comisiei a simţit nevoia să sublinieze cîteva lucruri pentru a nu stârni şi mai mult furia anti-europenilor din sală.

„Nu suntem Statele Unite ale Americii unde preşedintele ţine un discurs despre Starea Uniunii în faţa în faţa celor două Camere ale Congresului. Starea Uniunii noastre arată foarte vizibil natura incompletă a Uniunii Europene. Nu suntem Statele Unite ale Europei. Uniunea nostră Europeană este mult mai complexă. Iar ignorarea acestei complexităţi ar fi o greşeală care ne-ar duce la soluţii greşite”, a spus Juncker.

Precizările sale nu i-au liniştit pe naţionaliştii lui Le Pen sau pe cei ai lui Farage. Din băncile lor s-au auzit pe toată durata discursului, comentarii şi vociferări, iar Juncker nu a fost deloc menajat: „un bătrân fără idei care va îngropa Europa” a fost una dintre cele mai blânde remarci la adresa sa.

Ce face România?

România susţine ideea armatei comune europene, mai ales după ce subiectul a fost discutat la Bucureşti cu preşedintele Hollande. Stânga şi dreapta nu au aici diferenţe de opinii.

Marian-Jean Marinescu, PNL, Grupul PPE, este convins că situaţia de criză din Europa are şi o parte bună oferind României ocazia să se manifeste ca o ţară care susţine proiectul european şi poate să se facă mai bine ascultată.

Victor Boştinaru, PSD, Grupul Socialiştilor Europeni, spune că important este ca această armată să fie destinată apărării tuturor europenilor, deci şi a celor din Est. Iar distribuţia forţelor în teren să se facă ţinând cont de riscurile din fiecare parte a Europei.

Urmează summit-ul crucial de la Bratislava. Juncker se va adresa, de data asta, liderilor statelor europene. Unde situaţia este chiar mai complicată decât în Parlamentul European, unde nu a avut de a face decât cu vociferări şi remarci mai mult sau mai puţin jignitoare. Liderii europeni eurosceptici sau anti-europeni nu au nevoie să apeleze la asemenea tactici. Ei pot bloca orice iniţiativă sau proiect care nu le convine. Iar, pe lângă vechile diviziuni în Europa, au apărut şi cele mai noi şi mai puternice, cum ar este diviziunea Est-Vest, Polonia şi Ungaria care s-au apropiat extrem de mult în viziunea lor despre o Europă mai naţională, mai puţin integrată şi mai ne-liberală. O viziune care este departe de interesele României pe care preşedintele Iohannis le are de apărat la Bratislava.