Anul 2012: patru guverne, trei premieri, două scrutinuri, un referendum
0
Anul care se va încheia în câteva zile a fost cel mai agitat din punct de vedere politic din perioada postdecembristă.
Scânteia care a declanşat, la 12 ianuarie, manifestaţiile populaţiei a fost demisia subsecretarului de stat Raed Arafat din Ministerul Sănătăţii, atacat la televizor de preşedintele Traian Băsescu.
Dacă la început demonstranţii cereau doar revenirea lui Arafat, în câteva zile s-a ajuns la solicitarea demisiei lui Traian Băsescu şi a premierului Emil Boc.
Revenirea lui Arafat în guvern, la invitaţia lui Emil Boc, nu a avut darul de a calma spiritele. Mişcările de protest au continuat, chiar dacă treptat au slăbit în intensitate, iar pe 6 februarie Emil Boc şi-a depus mandatul.
Intermezzo cu MRU
Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat premier pe directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, care a fost votat de Parlament, la 9 februarie, pe baza aceleiaşi majorităţi care l-a sprijinit pe Boc: PDL-UNPR-UDMR-Minorităţi.
Ungureanu a încercat să „retuşeze“ imaginea coaliţiei guvernamentale, prin promovarea unor miniştri care să nu fi făcut parte din Guvernul Boc. Tentativa a eşuat pentru că presa a dezvăluit că miniştrii propuşi de PDL era „oamenii de casă“ ai greilor partidului.
După un mandat de doar 78 de zile, Guvernul Ungureanu a căzut pe 27 aprilie în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate de PSD şi PNL, care au primit sprijinul Minorităţilor, dar au profitat şi de unele dezertări din PDL.
Cum a ajuns Victor Ponta premier
Conducerea Guvernului i-a fost încredinţată liderului PSD, Victor Ponta. Guvernul USL a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 7 mai, în condiţiile în care UNPR a semnat un protocol cu PSD şi s-a alăturat noii majorităţi.
Ponta a trecut la majorarea salariilor bugetarilor cu 8%, un prim pas spre revenirea la nivelul anterior lui 2010, când PDL a operat tăieri salariale.
USL a câştigat detaşat alegerile locale, obţinând 50% din voturi şi câştigând majoritatea consiliilor judeţene şi cel mai mare număr de primării.
În paralel, relaţiile dintre preşedinte şi premier s-au deteriorat. Victor Ponta a cerut să reprezinte România la Consiliul European în locul preşedintelui, dar Curtea Constituţională i-a dat dreptate şefului statului.
Traian Băsescu i s-a adresat lui Ponta cu apelativul „dottore“ dând semnalul că este în spatele acuzaţiilor de plagiat la adresa premierului.
Suspendarea lui Traian Băsescu
USL a trecut la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Operaţiunea a durat doar o săptămână, timp în care USL a forţat reglementările legale şi constituţionale. Preşedinţii celor două Camere, democrat-liberalii Vasile Blaga şi Roberta Anastase au fost înlocuiţi în regim de viteză cu Crin Antonescu (PNL) şi Valeriu Zgonea (PSD).
În paralel, Executivul condus de Ponta a preluat Monitorul Oficial de la Parlament şi l-a schimbat pe Avocatul Poporului, singurul care putea contesta ordonanţele Guvernului. În plus, a emis o ordonanţă de urgenţă prin care elimina cvorumul la referendumul pentru demiterea preşedintelui.
După ce terenul a fost pregătit, majoritatea parlamentară USL-UNPR-UDMR l-a suspendat la 6 iulie pe preşedintele Traian Băsescu.
Cu sau fără cvorum
Din acest moment, USL a început să piardă teren. Curtea Constituţională a decis, în 11 iulie, că referendumul pentru demiterea preşedintelui este valabil doar dacă se întruneşte cvorumul de jumătate plus unu din numărul total de alegători.
Oficialii europeni au cerut autorităţilor de la Bucureşti să respecte decizia Curţii Constituţionale, iar Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au conformat.
În aceste condiţii, referendumul din 29 iulie pentru demiterea lui Traian Băsescu nu a fost valabil din lipsă de cvorum. La vot s-au prezentat 46,24% din români, iar 87,52% din cei prezenţi au votat în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu.
Războiul listelor de la referendum
A urmat un război ciudat, în care Guvernul condus de Victor Ponta a încercat să organizeze un minirecensământ pentru a schimba numărul de alegători. Curtea Constituţională a decis, însă, că o asemenea operaţiune nu este necesară şi a cerut doar listele actualizate la data referendumului.
Ioan Rus (PSD), ministru al Administraţiei şi Internelor, şi Victor Paul Dobre (PNL), ministru delegat pentru Administraţie, şi-au dat demisia după ce au refuzat modificarea listelor electorale.
La data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul, iar Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni pe 29 august, după 52 de zile de absenţă.
Ponta, din nou premier
După revenirea la Cotroceni, Traian Băsescu a evitat ieşirile publice, dar atitudinea preşedintelui s-a schimbat în noiembrie, odată cu începutul campaniei electorale.
Şeful statului a atacat de mai multe ori USL, sugerând că nu îl va mai nominaliza premier pe Victor Ponta, fără însă a spune explicit acest lucru.
Rezultatul alegerilor nu avea să îi lase lui Traian Băsescu nicio marjă de manevră. USL a obţinut 60% din voturi şi două treimi din mandatele parlamentare. Traian Băsescu l-a desemnat, din nou, premier, pe Victor Ponta după ce a semnat cu acesta un pact de coabitare.
Pe 21 decembrie, premierul şi noul Cabinet au obţinut votul de învestitură al Parlamentului cu 402 voturi pentru şi 120 împotrivă.
Ce au convenit Băsescu şi Ponta
Acordul de coabitare semnat de preşedintele Traian Băsescu şi de premierul Victor Ponta la Cotroceni stabileşte atribuţiile fiecăreia dintre părţi.
Preşedintele va avea „politica externă, de securitate, de apărare, reprezentarea la Consiliul European“.
Premierul va avea „politica economică şi socială, guvernarea ţării, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenţă cu securitatea naţională, relaţii externe la nivel interguvernamental şi european“. Preşedintele şi premierul se angajează să evite atacurile reciproce.
Anul recordurilor şi premierelor
2012 este anul în care România a avut trei premieri: Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta. Este un record pentru perioada postdecembristă, când ţara noastră a avut maximum doi premieri anual.
Un record a fost stabilit şi de Guvernul Ungureanu, care a avut cel mai scurt mandat de după 1990: 78 de zile, de la 9 februarie 2012 până la 27 aprilie 2012.
Moţiunea de cenzură care a dus la debarcarea lui Ungureanu a fost a doua care a trecut de Parlament în 23 de ani de zile, după cea din septembrie 2009 împotriva Guvernului Emil Boc.
Tot în acest an, USL a înregistrat cel mai bun scor la alegerile locale de după 1990. Alianţa a avut 49,6% din voturile pentru consiliile judeţene şi a câştigat şefia a 36 de consilii judeţene şi 1.351 de primării. În 1992, FSN câştigase 764 de primării.
Alegerile parlamentare au adus noi recorduri. Cu 588 de senatori şi deputaţi, Legislativul de la Bucureşti a devenit cel mai mare din perioada postdecembristă.
USL este formaţiunea care a obţinut cel mai mare număr de parlamentari după alegeri – 395. Recordul precedent dat din 1990, când Frontul Salvării Naţionale (FSN) a obţinut 354 de mandate de parlamentari. Cum Parlamentul din 1990 avea doar 515 locuri, FSN-ul de atunci avea un procent mai mare comparativ cu USL: 68,7% din mandate faţă de 66,2%.
Traseismul politic şi-a schimbat sensul
Într-un an electoral, traseismul politic nu este o noutate, însă în 2012 mulţi politicieni au părăsit tabăra PDL în favoarea USL atât înainte, cât şi după câştigarea detaşată a alegerilor de către social-liberali. Dacă între 2008 şi 2011, PDL a fost un beneficiar al traseismului, 2012 i-a găsit pe democrat-liberali în postura de victime.
În luna februarie, UNPR a încheiat un „parteneriat pragmatic“ cu PDL, în vederea susţinerii reciproce la alegerile locale. În ciuda acestui fapt, la sfârşitul lunii aprilie, liderul UNPR Gabriel Oprea a declarat că sprijină alianţa USL- Ponta la guvernare, în numele prieteniei care îl leagă de Victor Ponta.
Dezertări din PDL
Dacă UNPR reprezintă traseismul la nivel de grup, alţi politicieni au ales dezertările individuale.
Startul plecărilor răsunătoare din tabăra democrat-liberalilor în Opoziţie a fost dat de Sorin Frunzăverde. El a explicat că a părăsit partidul întrucât „de mai bine de patru ani exista o diferenţă de opinii între el şi foştii colegi“. Politicianul s-a îndreptat către PNL, unde a primit funcţia de vicepreşedinte.
Tot la porţile PNL a bătut şi Sorina Plăcintă. Deşi anunţul părăsirii taberei democrat-liberale a fost făcut pe 13 iunie, la trei zile după alegerile locale, Sorina Plăcintă a cochetat cu ideea de a trece la liberali încă dinainte de moţiunea de cenzură din 27 aprilie.
În ziua moţiunii de cenzură şi-a anunţat demisia din PDL şi totodată trecerea la PSD Cătălin Croitoru, sătul, spunea el, de umilinţele din interiorul PDL.
Un alt traseist celebru este Darius Vâlcov care, în 27 martie, a anunţat că părăseşte PDL, deşi ştia că un astfel de gest atrage după sine şi pierderea mandatului de primar al oraşului Slatina. Vâlcov a spus că plecarea trebuie interpretată „drept o palmă pe obrazul unui partid mincinos“.
Printre traseiştii celebri s-a mai numărat Monica Iacob Ridzi, care a trecut la PPDD. ( Alina Boghiceanu)
Repere cronologice
12 ianuarie Au început manifestaţiile provocate de demisia lui Raed Arafat
6 februarie Emil Boc a demisionat din postul de premier
9 februarie Guvernul Ungureanu a primit votul Parlamentului
27 aprilie Guvernul Ungureanu a fost demis de Parlament
7 mai Parlamentul a votat lista Guvernului Ponta
10 iunie USL câştigă alegerile locale cu 49,6% din voturi
5 iulie Guvernul Ponta a eliminat cvorumul la referendum
6 iulie Parlamentul l-a suspendat pe Traian Băsescu
11 iulie CCR decide că la referendum este nevoie de cvorum
29 iulie Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu nu este valabil din lipsă de cvorum
21 august 2012 Curtea Constituţională a invalidat referendumul
29 august Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni
9 decembrie USL câştigă alegerile parlamentare cu 60% din voturi
21 decembrie Guvernul Victor Ponta 2 obţine votul de învestitură al Parlamentului
Se încarcă comentariile...
