Analiză. Alegerile din PNL au trecut, Guvernul dă piept cu adevăratele probleme. Ce urmează pentru Cabinetul Cîţu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Congresul PNL a fost o problemă de partid, acum urmează problemele legate de guvernare FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Congresul PNL a fost o problemă de partid, acum urmează problemele legate de guvernare FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Liberalii au tranşat problema alegerilor interne, dar acum Florin Cîţu trebuie să decidă cu cine va guverna, cum supravieţuieşte moţiunii de cenzură şi cum face faţă tuturor problemelor: pandemia de coronavirus, creşterea de preţuri şi accelerarea reformelor.

Câştigarea Congresului PNL a fost doar prima dintre problemele pe care Florin Cîţu şi echipa sa le-au avut pe agendă, pentru că de aici gruparea liberală din jurul premierului trebuie să se ocupe şi de probleme privind guvernarea ţării şi supravieţuirea politică a Cabinetului.

Premierul Cîţu trebuie să convingă USR PLUS să revină la masa negocierilor, pentru a încerca refacerea Coaliţiei. Şeful Guvernului a dat de înţeles că a început discuţiile, încă din ziua Congresului PNL, prin comunicarea directă cu fostul ministru Cristian Ghinea. USR PLUS a negat imediat. Mai mult, pentru revenirea la guvernare, liderii USR PLUS au mărit miza şi pun două condiţii. În primul rând, a rămas cerinţa fermă că o Coaliţie de guvernare poate fi funcţională doar dacă există un premier liberal, dar nu Florin Cîţu. A doua condiţie este un calendar foarte clar în ceea ce priveşte reformele, fiind amintit faptul că până în prezent guvernarea Cîţu a bătut pasul pe loc în ceea ce priveşte obiectivele lor. „Şi fără Florin Cîţu premier, eu nu aş mai intra într-un guvern de coaliţie fără un calendar precis de reforme, după modelul german. Tocmai ca să nu existe disputele de pe parcursul mandatului”, a declarat Dacian Cioloş, într-o discuţie online cu fostul său contracandidat pentru şefia USR PLUS, Irineu Darău.

Prim dezacord privind guvernarea

Cealaltă opţiune pentru guvernare este colaborarea parlamentară cu PSD. PNL şi UDMR, sprijinite de deputaţii minorităţilor, nu pot să treacă nicio lege, lipsindu-le circa 50 de voturi. Ministrul de Finanţe şi noul secretar general al PNL, Dan Vîlceanu, a declarat că nu este o problemă un guvern minoritar, fiind căutat sprijin fie la PSD, fie la USR PLUS, în funcţie de proiect. Replica a venit de la Gheorghe Flutur, ales duminică prim-vicepreşedinte. Politician cu experienţă de peste două decenii, Flutur a subliniat că Vîlceanu „sare nişte etape” şi că electoratul a votat PNL ca să facă „guvern de centru dreapta”.

Însă pentru a exista un Guvern Cîţu, acesta va trebui să supravieţuiască moţiunii de cenzură. Marţi, CCR se va pronunţa asupra sesizării Guvernului privind conflictul de natură constituţională între Guvern şi Parlament pe tema moţiunii. Dacă magistraţii CCR resping sesizarea, Parlamentul va trebui să dea curs moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR contra Guvernului Cîţu. Iar aici sprijinul PSD va fi, iar, esenţial. Social-democraţii sunt cei care înclină balanţa în privinţa demiterii lui Florin Cîţu. În varianta numărul doi, a unei decizii care dă dreptate Guvernului, mingea e tot la PSD, care decide când va fi depusă moţiunea lor de cenzură.

Nu în ultimul rând, Florin Cîţu trebuie să vină în Parlament pentru votul de încredere, după ce Guvernul şi-a schimbat compoziţia politică. Iar aici premierul este cel care trebuie să strângă 234 de voturi, nu Opoziţia. Dacă Guvernul pică la votul de reconfirmare, apare o altă problemă. Opoziţia interpretează faptul că eventualul eşec al lui Cîţu ar însemna un vot de demitere a Guvernului. Florin Cîţu susţine că este doar o respingere de miniştri şi poate să revină cu alte nume. Aşadar, tranşarea situaţiei va fi cerută tot la CCR.

Problemele de zi cu zi: creşteri de preţuri şi pandemie

Pe lângă problemele de ordin politic, Cabinetul Cîţu mai are şi o ţară de guvernat. Numărul de cazuri de COVID-19 a crescut alarmant în ultimele zile. Sâmbătă au fost peste 7.600 de cazuri, iar duminică în jur de 6.300 de cazuri, numărul de pacienţi la terapie intensivă fiind de 1.220. Bucureştiul şi opt judeţe sunt în scenariul roşu.

Românii se confruntă şi cu o creştere accelerată a preţurilor la facturile de energie şi gaze, dar şi la numeroase alimente din coşul de bază. Deşi a fost promulgată Legea consumatorului vulnerabil, facilităţile pe care le vor primi persoanele cu venituri mici sunt modice. Plus că această susţinere financiară a statului are loc după plata facturilor, nu este aplicată în momentul calculării ei.

Aprobarea PNRR de către Comisia Europeană este semnată astăzi, preşedinta Executivului european, Ursula von der Leyen, aflându-se la Bucureşti. Însă Guvernul României riscă să primească doar avansul din PNRR, dacă nu începe să lucreze la reforme. Iar aici Cabinetul Cîţu are progrese aproape inexistente, din moment ce reforma salarizării este blocată, interzicerea cumulului pensie-salariu la stat stagnează în Parlament, reforma companiilor de stat este un subiect tabu şi aşa mai departe. Banii de la Bruxelles vin doar pe măsură ce Guvernul Cîţu va arăta că avansează cu reformele, pentru că România va fi verificată la sânge din şase în şase luni. Prin urmare, Puterea va trebui să rezolve inclusiv probleme spinoase precum desfiinţarea Secţiei Speciale, revizuirea legislaţiei penale şi a legilor Justiţiei, dar şi urgentarea investiţiilor din sănătate, acesta fiind un domeniu unde fiecare guvernare a promis spitale, dar au rămas la stadiul de obiective din campania electorală.  

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite