ANALIZĂ UDMR riscă să nu intre în Parlament după 2016. Cum îşi negociază liderii maghiari salvarea

ANALIZĂ UDMR riscă să nu intre în Parlament după 2016. Cum îşi negociază liderii maghiari salvarea

Kelemen Hunor FOTO Eduard Enea

TRATATIVE UDMR poartă discuţii atât cu PSD, cât şi cu PNL pentru introducerea unui prag alternativ la alegerile parlamentare. Astfel, Uniunea ar putea intra în Parlament chiar dacă nu trece pragul de 5% din voturi la nivel naţional

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a declarat recent, în emisiunea „Adevărul Live“, că Uniunea doreşte introducerea unui prag alternativ la alegerile parlamentare, astfel încât o formaţiune să poată intra în Legislativ chiar dacă nu a obţinut 5% din voturile exprimate la nivelul întregii ţări. Riscul pentru UDMR este cu atât mai mare cu cât se va introduce şi votul prin corespondenţă: un număr mai mare de voturi pentru partidele româneşti, provenit din diaspora, ar scădea corespunzător ponderea voturilor maghiare din ţară.

Liderul UDMR a susţinut că propunerea nu a fost ideea membrilor Uniunii, ci a unei asociaţii din Cluj şi ar ajuta partidele regionale să intre în Parlament. „Am mai preluat o propunere a unei asociaţii de la Cluj privind pragul alternativ. Ei s-au gândit, cred, la partidele regionale. Am introdus în discuţie acest amendament şi am început discuţiile şi cu partidele pentru a-l susţine“,  a explicat Kelemen Hunor. În realitate, amendamentul ar fi un colac de salvare chiar pentru UDMR, care riscă să nu intre în Parlament la viitoarele alegeri.  Concret, legea electorală ar urma să stipuleze că, dacă o formaţiune obţine 20% din voturile exprimate în cel puţin patru judeţe ale ţării, poate intra în Parlament chiar dacă nu trece pragul de 5%. Astfel, a mai spus Kelemen Hunor, s-ar asigura că maghiarii din Transilvania nu rămân fără reprezentare parlamentară.

PNL, deschis la dialog

Solicitarea UDMR nu a rămas fără ecou în rândul liberalilor, care ar vrea ca partidul condus de Kelemen Hunor să treacă oficial de partea Opoziţiei. Până acum, UDMR a ignorat tentativa de curtare venită din partea liberalilor şi, în timp ce copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat recent că speră semnarea unui protocol de colaborare cu Uniunea, Keleme Hunor a declarat, la „Adevărul Live“, că nu crede într-un acord scris.

Tratativele dintre cele două formaţiuni ar putea urma alt curs însă dacă PNL ar susţine propunerea UDMR. Vicepreşedintele liberal Mihai Voicu, preşedinte al Comisiei parlamentare care se ocupă de elaborarea legilor electorale, a declarat pentru „Adevărul“ că, deşi nu există un amendament formal al Uniunii care să fi fost depus în Parlament, liberalii ar negocia un prag alternativ. „Este un subiect asupra căruia suntem deschişi la discuţii. Nu putem accepta reducerea pragului electoral de la 5% la 3%, dar putem discuta despre un prag alternativ. Există şi în actuala lege un prag alternativ, dar, e drept, el nu a fost niciodată aplicat“, a declarat Voicu.

Surse care au participat la discuţiile Comisiei pentru elaborarea legilor electorale au declarat, pentru „Adevărul“, că amendamentul UDMR a fost discutat, dar la nivel informal, iar Uniunea ar avea girul PSD şi PNL. Totodată, surse din PSD ne-au precizat că au existat şi discuţii particulare între conducerea UDMR şi liderii social-democraţi cu privire la modificarea legislaţiei.

„Soluţia de compromis“

Analistul politic Cristian Pârvulescu a declarat, pentru „Adevărul“, că solicitarea UDMR reprezintă o „soluţie de compromis“. „Orice scădere a pragului electoral ar deveni riscantă, ar afecta serios poziţia dominantă a PSD şi PNL. Soluţia de compromis e că se păstrează pragul de 5% care este foarte mare şi dificil de atins pentru partidele mici, dar se introduce acest prag alternativ care oferă, cu dedicaţie, UDMR-ului posibilitatea de a intra în Parlament“, a explicat Pârvulescu.

Pe de altă parte, el a arătat că UDMR are motive serioase pentru a se teme că nu mai prinde locuri în Parlament - în primul rând, numărul de voturi primit de formaţiunea lui Kelemen Hunor a scăzut abrupt. „Există posibilitatea ca, la o prezenţă mai mică la vot, să nu mai reuşească să intre în Parlament. În 25 de ani, numărul de voturi primit de UDMR a scăzut la jumătate: de la 800.000 la 400.000“, a arătat el. Totodată, potrivit lui Pârvulescu, UDMR se teme că alegătorii maghiari ar putea opta pentru o altă formaţiune care să le reprezinte interesele în Parlament – Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), al cărui mentor este Laszlo Tokes.

Există posibilitatea ca, la o prezenţă mai mică la vot, UDMR să nu mai reuşească să intre în Parlament. În 25 de ani, numărul de voturi primit de UDMR a scăzut de la 800.000 la 400.000

Cristian Pârvulescu

analist politic

Mai mult, dacă amendamentul UDMR va fi introdus în noua lege electorală, scena politică ar putea arăta cu totul altfel. Mai exact, un prag electoral de peste 20% în cel puţin patru judeţe ale ţării ar fi o încurajare pentru înfiinţarea de partide regionale, care nu ar mai trebui să treacă pragul de 5% şi s-ar concentra pe alegătorii dintr-o anumită zonă a ţării. „Modificarea legii va permite înfiinţarea de partide regionale şi locale, iar asta înseamnă că bucureştenii, de exemplu, îşi pot forma propriul Partid al Bucureştenilor şi să acţioneze strict pe problemele locuitorilor Capitalei“, a conchis Cristian Pârvulescu.

Nu putem accepta reducerea pragului electoral de la 5% la 3%, dar putem discuta despre un prag alternativ

Mihai Voicu

vicepreşedinte PNL

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: