ANALIZĂ Politica externă a guvernului Dragnea-Dăncilă a umilit România la ONU. Care au fost cauzele eşecului
0
România a pierdut categoric în faţa Estoniei competiţia pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Principala cauză: intenţia Guvernului de a muta ambasada din Israel la Ierusalim, demers promovat de Liviu Dragnea, dar şi de Viorica Dăncilă.
România nu a avut nicio şansă în faţa Estoniei la votul dat de ţările din ONU pentru poziţia de membru nepermanent din Grupul Estic în Consiliul de Securitate al organizaţiei. 78 de voturi a primit România în primul tur al competiţiei, în timp ce Estonia – 111. Pentru câştigarea competiţiei erau necesare 129 de voturi, adică două treimi din voturile statelor membre. În al doilea tur, Estonia a obţinut 132 de voturi, adică mai mult decât era nevoie şi a luat faţa României, care a primit chiar mai puţin decât în primul tur – 58 de voturi. Estonia urmează aşadar să fie membru nepermanent al Consiliului de Securitate ONU în perioada 2020-2021.
La scurt timp după anunţul privind rezultatul voturilor, Klaus Iohannis a lansat un atac dur la adresa Guvernului şi a PSD, actorii consideraţi vinovaţi pentru eşecul României. „În ciuda demersurilor diplomaţiei române – care a reuşit să obţină un număr considerabil de angajamente de susţinere din partea statelor membre – o serie de declaraţii politice nediplomatice, iresponsabile şi contraproductive, contrare unor poziţii tradiţionale de politică externă ale statului, formulate fără mandat şi în afara competenţelor lor de unii reprezentanţi de nivel înalt ai autorităţilor române – faţă de care Preşedintele României a luat poziţie fermă la momentul producerii lor – au condus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state partenere şi la reticenţă faţă de candidatura României“, a afirmat şeful statului. Mai mult, Iohannis a subliniat că „eforturile diplomatice depuse au fost, astfel, boicotate, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate a României faţă de dosare de politică externă importante, sensibile şi complexe“.
Mutarea din vorbe a ambasadei
Dosarele de politică externă la care s-a referit Klaus Iohannis au fost cele legate de mutarea Ambasadei României în Israel. Pe 18 aprilie 2018, Liviu Dragnea anunţa, deşi nu era în măsură să facă acest lucru, începerea demersurilor pentru mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Imediat au venit reacţiile critice la adresa Puterii, căreia i s-a amintit de rezoluţiile ONU pe această temă, dar şi poziţia Uniunii Europene. Până la urmă, subiectul a fost lăsat într-un con de umbră, Ministerul Afacerilor Externe fiind însărcinat să facă o analiză privind oportunitatea unei asemenea mutări.
Tema mutării ambasadei a revenit la suprafaţă odată cu participarea premierului Viorica Dăncilă la Conferinţa Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), unde a subliniat că ambasada va fi mutată. „Sunt încântată să anunţ astăzi, în faţa audienţei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toţi actorii constituţionali implicaţi în procesul decizional din ţara mea şi în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, şi Guvernul pe care-l conduc vom muta Ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului“, a declarat Dăncilă, în aplauzele participanţilor.
Efectele au putut fi văzute imediat. Regele Abdulah al II-lea al Iordaniei şi-a anulat vizita în România, iar autorităţile din Maroc nu au vrut să se mai întâlnească cu o delegaţie a Senatului condusă de Călin Popescu Tăriceanu. Poziţia statelor arabe şi a celor de religie musulmană era oarecum anticipată. Nu de atunci, ci de aproape un an.
„Într-adevăr, există posibilitatea să fie afectată această campanie. Noi avem cam 43 de state arabe şi musulmane cu care avem încheiate înţelegeri reciproce de a ne sprijini, inclusiv pentru candidatura noastră la Consiliul de Securitate. Va trebui să vedem în ce măsură lucrurile vor evolua într-o direcţie sau alta“, preciza ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu în mai 2018, când a fost audiat în Parlament pe această temă.
Acum însă, Ministerul Afacerilor Externe are o altă explicaţie pentru eşecul de la ONU. „România s-a angajat mai târziu în această campanie, practic din 2017, din dorinţa de a contribui la întărirea rolului unic al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), de garant al păcii şi securităţii mondiale, de promotor al dezvoltării durabile şi susţinător al drepturilor omului“, a fost poziţia oficială a Ministerului Afacerilor Externe după eşec.
Fifor l-a găsit vinovat pe Iohannis
Pe de altă parte, PSD a găsit un alt vinovat: Klaus Iohannis. Peşedintele Consiliului Naţional al PSD, Mihai Fifor, l-a atacat pe şeful statului că nu ar fi discutat la Summitul de la Sibiu despre susţinerea României şi nici în vizita făcută la Casa Albă. „Acum, că România nu a câştigat locul în ONU, Iohannis nu mai vrea să fie titularul deciziei de politică externă a României. Normal să nu mai vrea, oricum nu a făcut nimic din această calitate conferită de Constituţie. În realitate, preşedintele Klaus Iohannis poartă cea mai mare parte din vină, în calitate de şef al diplomaţiei româneşti, pentru eşecul privitor la obţinerea locului de membru nepermanent al României în Consiliul de Securitate al ONU“, a declarat Mihai Fifor, fără a spune vreun cuvânt despre ideile promovate de cea care acum e la şefia partidului, Viorica Dăncilă. În schimb, Opoziţia a cerut demisia de urgenţă a lui Teodor Meleşcanu din fruntea MAE, însă fără vreo reacţie din partea ministrului ALDE.
Fost ministru de Externe: Diplomaţia românească îşi asigurase susţinerea din partea a 100 de state
Analiştii de politică externă arată că România, prin deciziile proaste ale guvernanţilor, s-a sabotat singură. Statul român avea prima şansă în condiţiile în care concura cu un stat care era la prima încercare de a prinde o astfel de poziţie. „Estonia şi-a lansat candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate sperând într-o competiţie de palmares. Nu şi-a imaginat că în Grupul Est - European ar putea avea vreo şansă împotriva României. Înainte de mişcarea haotică, nepregătită, lansată de analfabeţi în relaţiile internaţionale, dar cu aspiraţii de cunoscători privind mutarea Ambasadei României din Israel, diplomaţia românească îşi asigurase susţinerea din partea a 100 de state din cele 129 cât reprezintă majoritatea necesară pentru confirmarea candidaturii de către Adunarea Generală a ONU“, a precizat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, în cadrul unei analize publicate pe pagina personală de Facebook.
De asemenea, fostul şef al diplomaţiei româneşti consideră că statul român a ajuns să fie îngenuncheat în urma deciziilor luate fără analize serioase. „În ultimii 30 de ani, România nu a mai atins un nivel atât de umilitor în ceea ce priveşte încrederea internaţională. În lumea de azi, cu cât un stat este mai lipsit de credibilitate cu atât este mai vulnerabil. Deja discutăm de siguranţa naţională“, a completat Diaconescu.
Pe de altă parte, Cătălin Avramescu, fost ambasador al României în Finlanda şi Estonia, a punctat faptul că Estonia a intrat în campania pentru membru nepermanent al CS al ONU din 2016, când a încercat să convingă şi România să nu candideze, iar grupul estic să aibă singur candidat, ceea ce se întâmpla în mai toate regiunile. Mai mult, pe lângă negocierile duse de Estonia cu fiecare stat, principala problemă au fost declaraţiile despre mutarea ambasadei, după cum a arătat fostul şef al Cancelariei prezidenţiale în timpul lui Băsescu.
Se încarcă comentariile...
