ANALIZĂ Cine pierde şi cine câştigă din dezbaterile prezidenţiale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Modul în care şi-au structurat candidaţii dezbaterile nu au oferit prilejul de a da răspunsuri care să rămână în memoria telespectatorilor  FOTO Inquam / Octav Ganea
Modul în care şi-au structurat candidaţii dezbaterile nu au oferit prilejul de a da răspunsuri care să rămână în memoria telespectatorilor  FOTO Inquam / Octav Ganea

Candidaţii la preşedinţie au mers la propriile dezbateri cu jurnaliştii, în condiţiile care Iohannis a refuzat o întâlnire cu Dăncilă. În urma acestora, telespectatorii au rămas cu imaginea unor prezidenţiabili care nu fost puşi în încurcătură de întrebări, ci singuri şi-au făcut deservicii prin unele răspunsuri, susţin specialiştii pentru „Adevărul”.

Dezbaterile purtate în paralel de Viorica Dăncilă şi Klaus Iohannis au arătat două stiluri de abordare a unor subiecte de interes pentru cetăţenii români care vor merge la urne duminică. Iohannis a preferat dezbaterea cu mai mulţi jurnalişti selectaţi nominal de echipa sa, în timp ce Dăncilă a făcut o dezbatere deschisă oricărui jurnalist care avea acreditare la Parlament, însă care a fost anunţată cu trei ore înainte. Până în ultimul moment echipa de campanie a candidatului PSD a discutat despre oportunitatea de a merge la dezbaterea lui Klaus Iohannis. Până la urmă, Dăncilă a ales şi ea varianta propriei dezbateri.

Candidatul PSD a răspuns fiecărei întrebări puse, însă de multe ori a evitat să recunoască lucruri evidente, cum ar fi asaltul PSD asupra Justiţiei sau decizii controversate ale social-democraţilor în materie de politică externă, cum ar fi anunţul privind mutarea ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim sau faptul că Guvernul condus de Dăncilă mai mult a evitat subiectul tehnologiei 5G. Mai mult, la fiecare răspuns Dăncilă a condus discuţia spre Iohannis, găsit vinovat pentru toate eşecurile PSD. Nu în ultimul rând, Viorica Dăncilă a fost protagonistă unor momente amuzante pentru public: a greşit formula ariei cercului, deşi pretinde că a dat meditaţii la matematică, sau a evitat să răspundă în limba engleză, pentru că şi „Angela Merkel răspunde în germană, nu în engleză”.

Evitarea răspunsurilor clare la dezbatere

Pe de altă parte, Klaus Iohannis nu a dat prea multe detalii despre ceea ce vrea să facă în următorul mandat şi nici nu a explicat dacă are regrete pentru momente de cotitură din ultimii ani, cum ar fi şansele date guvernelor PSD, revocarea lui Kovesi sau alegerea momentului de declanşare a referendumului. Mai mult, acesta a avut la rândul său momente când a dat răspunsuri neaşteptate, cum a fost acela când a fost întrebat cât timp face de la Bucureşti la Sibiu, în condiţiile în care drumul până în fosta capitală culturală europeană e îngreunat de porţiunile Piteşti-Râmnicu-Vâlcea şi de aglomeraţia de pe Valea Oltului. „Cât fac cu ce?”, a întrebat preşedintele, care a fost ironizat voalat de un jurnalist: „Păi, nu avem programul Primul Elicopter, deci cu maşina?”.

Analiza specialiştilor după dezbatere

Specialiştii consultaţi de „Adevărul” consideră că modul cum şi-au structurat cei doi candidaţi dezbaterile nu au oferit prilejul pentru a da răspunsuri care să treacă ecranul şi să rămână în memoria telespectatorilor. „De principiu, aceste dezbateri nu aduc voturi. Cei doi au răspuns unor întrebări ale presei. Sigur, mai provocator pentru Dăncilă, pentru că nu a existat un filtru. Din punct de vedere strategic nu a fost foarte înţelept ce a făcut doamna Dăncilă. Ideea în sine nu a fost rea, numai că ideal era să accepte acelaşi format ca Iohannis, să vină în acelaşi loc, într-o altă zi, avea şi norocul că era mai târziu, mai aproape de ziua votului şi urma aceleaşi proceduri. Câştiga mai mult”, a declarat sociologul Alfred Bulai pentru „Adevărul”. De altfel, principala critică a specialistului la adresa echipei Dăncilă a fost că nu a lăsat timp de promovare a marii dezbateri, pentru ca nivelul de aşteptare să la fel de mare. 

Mai mult, sociologul a punctat faptul că lipsa unor întrebări care să pună în dificultate un candidat a redus interesul pentru aceste două dezbateri. „La o dezbatere pui nişte întrebări incomode, că asta vrea omul să vadă. Nu a fost o surpriză senzaţională. Un limbaj de lemn, aceeaşi retorică, acelaşi discurs. De ce să fii şocat şi să zici „domnule, m-am decis şi votez cu X”. Că a făcut greşeli Dăncilă am înţeles, dar mă aşteptam. Ce, e o surpriză? Hai să fim serioşi!”, a completat Alfred Bulai.

„O acţiune fără mari consecinţe”

La rândul său, politologul Lucian Dîrdală a caracterizat demersul lui Iohannis drept unul sigur, în care a vrut să aibă cât mai puţine pierderi. „Cred că în ansamblu se poate vorbi de o abilitate a preşedintelui de a construi o dezbatere care să nu prezinte riscuri. Din punctul de vedere al efectului electoral a fost o acţiune fără mari consecinţe, dar a reuşit să atenueze o parte din criticile mass-media în primul rând şi al societăţii civile, referitoare la lipsa lui de disponibilitate pentru dialog”, a precizat pentru „Adevărul” politologul. Pe de altă parte, Dîrdală a punctat că o parte din efortul Vioricăi Dăncilă de a atrage atenţia a fost afectat de câteva scăpări ale acesteia, care imediat au fost răspândite în spaţiul public, precum raza cercului sau faptul că s-a referit la diasporă ca fiind „ăştia”.

„Dacă vrem să creăm o partidă între cei doi contracandidaţi, aş spune că  nimeni nu a câştigat, dar doamna Viorica Dăncilă a pierdut foarte mult”, a conchis Lucian Dîrdală.
 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite