ANALIZĂ Partidele noi, în pericol de radiere din cauza legislaţiei. Experienţa alegerilor din 5 iunie

Alegerile locale au avut loc pe 5 iunie 2016 FOTO Arhiva Adevărul

Din cauza lacunelor din legislaţia electorală, 65 din 87 de partide politice riscă să dispară de pe scena politică dacă nu vor participa la alegerile parlamentare.

Experienţa alegerilor locale din 5 iunie a demonstrat că noua legislaţie electorală, modificată de Parlament anul trecut, cuprinde mai multe lacune. Pentru a înfiinţa un partid ai nevoie de doar trei membri, potrivit legii partidelor politice, dar dacă nu ai rezultate, la fel de uşor, partidul poate fi radiat. Condiţiile stabilite de art.47 din Legea 114/ 2015 sunt restrictive şi pot determina dizolvarea unor partide care au obţinut voturi, arată un raport Expert Forum, care citează o analiză realizată de Centrul pentru Inovare publică.

Partidul trebuie să desemneze candidaţi, singure sau în alianţă, la cel puţin una din două alegeri succesive, locale sau parlamentare, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare.

Anul 2016 are două runde succesive de alegeri. Tocmai au trecut cele locale, urmează cele parlamentare. În Registrul Partidelor Politice sunt înscrise 87 de formaţiuni. Dintre acestea:

• doar 16 au îndeplinit criteriul de activitate pentru alegerilor locale (75 de circumscripţii, adică localităţi şi judeţe);
• alte 6 partide au fost înscrise după data alegerilor, deci mai au o şansă peste patru ani;
• toate celelalte 65 de partide trebuie să depună liste de candidaţi la parlamentare sau pot fi radiate. Dintre acestea, 41 au participat la alegeri, deci sunt active

„Este necesară liberalizarea pieţei politice până la capăt. Piaţa partidelor trebuie să se stabilească mai degrabă de către alegători, pe baza criteriului de cerere şi ofertă, nu artificial, prin limitări legislative. Recomandăm eliminarea articolului 47, alin. 1, lit. b din Legea 14/2003“, arată specialiştii de la Expert Forum.

Coaliţia Politică fără Bariere chiar a arătat că Legea partidelor are un puternic potenţial de neconstituţioanlitate. Un partid în pericol de radiere ar putea să atace decizia şi să ridice o excepţie de neconstituţionalitate.

Situaţia partidelor după alegerile locale

Partide care au participat la alegerile locale şi au îndeplinit criteriul de activitate

• Partidul Naţional Liberal
• Partidul Social Democrat
• Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat
• Partidul România Mare
• Partidul Ecologist Român
• Partidul Civic Maghiar – PCM-MPP
• Uniunea Naţională pentru Progresul României
• Erdelyi Magyar Neppart – Partidul Popular Maghiar din Transilvania
• Partidul Social Românesc
• Partidul Mişcarea Populară
• Partidul România Unită
• Partidul M10
• Partidul Naţional Democrat
• Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)
• Partidul Socialist Român
• Alianţa Liberalilor şi Democraţilor

Partide care au participat la alegeri, dar nu au candidat în 75 de circumscripţii (nu au îndeplinit criteriul)

• Partidul Noua Generaţie Creştin Democrat
• Partidul Verde
• Uniunea Populară Social Creştină
• Partidul Poporului
• Partidul Prodemo
• Partidul Dreptăţii Sociale
• Uniunea Creştin Democrată din România
• Partidul Alianţa Democrată a Romilor
• Partidul Republican din România
• Partidul Blocul Unităţii Naţionale
• Frontul Demnităţii şi identităţii Naţionale
• Partidul Oamenilor Liberi
• Partidul Noua Dreaptă
• Partidul pentru Argeş şi Muscel
• Partidul Social Democrat al Muncitorilor
• Partidul Agricultorilor din România
• Partidul Ecologist Socialist Român
• Uniunea Salvaţi Bucureştiul
• Mişcarea Liberală
• Partidul Românilor de Pretutindeni
• Partidul Alianţa pentru Domneşti
• Partidul Renaşterea Săcălazului
• Partidul UpR
• Partidul Comuniştilor
• Partidul Forţa Moldova
• Partidul Unităţii Sociale din România
• Partidul Neosocialist
• Partidul Societăţii Ieşene
• Partidul Romilor Democraţi
• Mişcarea pentru Medgidia
• Uniunea pentru Codlea
• Uniunea Independentă pentru Sighişoara
• Partidul Ialomiţenilor
• Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor
• Partidul Mişcarea Social Liberală
• Mândri că suntem Arădeni
• Partidul Alternativa de Vest
• Partidul Maramureşenilor
• Partidul Nostru

Partide care nu au participat la alegerile locale

• Partidul Alternativa Ecologistă
• Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale
• Partidul Unităţii Naţiunii Române
• Forţa Dreptăţii
• Partidul Demnităţii Naţionale
• Partidul Stângii Unite
• Mişcarea Verzilor Democraţi Agrarieni
• Mişcarea Conservatoare
• Partidul României Europene
• Partidul Uniunea Ecologistă din România
• Partidul Renaşterii Naţionale
• Partidul Noua Românie
• Partidul Justiţie şi Dezvoltare
• Partidul Botoşănenilor
• Partidul Democraţie Directă România
• Partidul Comunitar din România
• Partidul Naţional pentru Patrie
• Partidul Gălăţenilor
• Partidul Fapta
• Partidul Cinste şi Prosperitate
• Partidul Forţa Identităţii Naţionale
• Partidul Pirat România
• Partidul Dreptăţii, Demnităţii, Solidarităţii Naţionale
• Partidul 200 pentru Bucureşti
• Partidul Liga Organizată a Regiunilor Drepte
• Partidul Vrancea Noastră

Partide înscrise după alegerile locale

• Partidul Dacismului Autonom Conservator
• Partidul Forţa Pensionarilor
• Partidul Forţa Naţională
• Partidul Cetăţenii
• Partidul Noua Revoluţie
• Partidul Naţional Civic

Situaţia partidelor noi

Pentru alegerile locale din iunie 2016, doar 3 partide noi au reuşit să depună candidaturi în cel puţin 75 de circumscripţii: Partidul Naţional Democrat (20 de consilii judeţene şi 474 de consilii locale), Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) (8 consilii judeţene şi 200 de consilii locale) şi M10 (6 consilii judeţene şi 110 consilii locale). Aceste partide beneficiau deja de o structură teritorială importantă, moştenind capitalul uman al unor partide vechi.

Mai mult, faptul că aceste partide sunt naţionale este un alt aspect ce trebuie luat în considerare. Acestea îşi propuseseră de la bun început să fie reprezentative pentru o populaţie heterogenă şi, mai important, nedelimitată geografic. La polul opus se află partidele locale, a căror raţiune de înfiinţare o constituia însăşi reprezentarea intereselor unei comunităţi bine delimitate geografic. Singurul partid nou fără pretenţii naţionale care s-a apropiat de trecerea pragului de 75 de circumscripţii este Partidul pentru Argeş şi Muscel (depunând candidaturi în 66 de circumscripţii), dar acesta poate fi considerat mai degrabă un partid judeţean decât unul local.