ANALIZĂ Partidele noi, în pericol de radiere din cauza legislaţiei. Experienţa alegerilor din 5 iunie

ANALIZĂ Partidele noi, în pericol de radiere din cauza legislaţiei. Experienţa alegerilor din 5 iunie

Alegerile locale au avut loc pe 5 iunie 2016 FOTO Arhiva Adevărul

Din cauza lacunelor din legislaţia electorală, 65 din 87 de partide politice riscă să dispară de pe scena politică dacă nu vor participa la alegerile parlamentare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Experienţa alegerilor locale din 5 iunie a demonstrat că noua legislaţie electorală, modificată de Parlament anul trecut, cuprinde mai multe lacune. Pentru a înfiinţa un partid ai nevoie de doar trei membri, potrivit legii partidelor politice, dar dacă nu ai rezultate, la fel de uşor, partidul poate fi radiat. Condiţiile stabilite de art.47 din Legea 114/ 2015 sunt restrictive şi pot determina dizolvarea unor partide care au obţinut voturi, arată un raport Expert Forum, care citează o analiză realizată de Centrul pentru Inovare publică.

Partidul trebuie să desemneze candidaţi, singure sau în alianţă, la cel puţin una din două alegeri succesive, locale sau parlamentare, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare.

Anul 2016 are două runde succesive de alegeri. Tocmai au trecut cele locale, urmează cele parlamentare. În Registrul Partidelor Politice sunt înscrise 87 de formaţiuni. Dintre acestea:

  • doar 16 au îndeplinit criteriul de activitate pentru alegerilor locale (75 de circumscripţii, adică localităţi şi judeţe);
  • alte 6 partide au fost înscrise după data alegerilor, deci mai au o şansă peste patru ani;
  • toate celelalte 65 de partide trebuie să depună liste de candidaţi la parlamentare sau pot fi radiate. Dintre acestea, 41 au participat la alegeri, deci sunt active


„Este necesară liberalizarea pieţei politice până la capăt. Piaţa partidelor trebuie să se stabilească mai degrabă de către alegători, pe baza criteriului de cerere şi ofertă, nu artificial, prin limitări legislative. Recomandăm eliminarea articolului 47, alin. 1, lit. b din Legea 14/2003“, arată specialiştii de la Expert Forum.

Coaliţia Politică fără Bariere chiar a arătat că Legea partidelor are un puternic potenţial de neconstituţioanlitate. Un partid în pericol de radiere ar putea să atace decizia şi să ridice o excepţie de neconstituţionalitate.

Situaţia partidelor după alegerile locale

Partide care au participat la alegerile locale şi au îndeplinit criteriul de activitate

  1. Partidul Naţional Liberal
  2. Partidul Social Democrat
  3. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat
  4. Partidul România Mare
  5. Partidul Ecologist Român
  6. Partidul Civic Maghiar – PCM-MPP
  7. Uniunea Naţională pentru Progresul României
  8. Erdelyi Magyar Neppart – Partidul Popular Maghiar din Transilvania
  9. Partidul Social Românesc
  10. Partidul Mişcarea Populară
  11. Partidul România Unită
  12. Partidul M10
  13. Partidul Naţional Democrat
  14. Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)
  15. Partidul Socialist Român
  16. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor

Partide care au participat la alegeri, dar nu au candidat în 75 de circumscripţii (nu au îndeplinit criteriul)

  1. Partidul Noua Generaţie Creştin Democrat
  2. Partidul Verde
  3. Uniunea Populară Social Creştină
  4. Partidul Poporului
  5. Partidul Prodemo
  6. Partidul Dreptăţii Sociale
  7. Uniunea Creştin Democrată din România
  8. Partidul Alianţa Democrată a Romilor
  9. Partidul Republican din România
  10. Partidul Blocul Unităţii Naţionale
  11. Frontul Demnităţii şi identităţii Naţionale
  12. Partidul Oamenilor Liberi
  13. Partidul Noua Dreaptă
  14. Partidul pentru Argeş şi Muscel
  15. Partidul Social Democrat al Muncitorilor
  16. Partidul Agricultorilor din România
  17. Partidul Ecologist Socialist Român
  18. Uniunea Salvaţi Bucureştiul
  19. Mişcarea Liberală
  20. Partidul Românilor de Pretutindeni
  21. Partidul Alianţa pentru Domneşti
  22. Partidul Renaşterea Săcălazului
  23. Partidul UpR
  24. Partidul Comuniştilor
  25. Partidul Forţa Moldova
  26. Partidul Unităţii Sociale din România
  27. Partidul Neosocialist
  28. Partidul Societăţii Ieşene
  29. Partidul Romilor Democraţi
  30. Mişcarea pentru Medgidia
  31. Uniunea pentru Codlea
  32. Uniunea Independentă pentru Sighişoara
  33. Partidul Ialomiţenilor
  34. Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor
  35. Partidul Mişcarea Social Liberală
  36. Mândri că suntem Arădeni
  37. Partidul Alternativa de Vest
  38. Partidul Maramureşenilor
  39. Partidul Nostru

Partide care nu au participat la alegerile locale

  1. Partidul Alternativa Ecologistă
  2. Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale
  3. Partidul Unităţii Naţiunii Române
  4. Forţa Dreptăţii
  5. Partidul Demnităţii Naţionale
  6. Partidul Stângii Unite
  7. Mişcarea Verzilor Democraţi Agrarieni
  8. Mişcarea Conservatoare
  9. Partidul României Europene
  10. Partidul Uniunea Ecologistă din România
  11. Partidul Renaşterii Naţionale
  12. Partidul Noua Românie
  13. Partidul Justiţie şi Dezvoltare
  14. Partidul Botoşănenilor
  15. Partidul Democraţie Directă România
  16. Partidul Comunitar din România
  17. Partidul Naţional pentru Patrie
  18. Partidul Gălăţenilor
  19. Partidul Fapta
  20. Partidul Cinste şi Prosperitate
  21. Partidul Forţa Identităţii Naţionale
  22. Partidul Pirat România
  23. Partidul Dreptăţii, Demnităţii, Solidarităţii Naţionale
  24. Partidul 200 pentru Bucureşti
  25. Partidul Liga Organizată a Regiunilor Drepte
  26. Partidul Vrancea Noastră

Partide înscrise după alegerile locale

  1. Partidul Dacismului Autonom Conservator
  2. Partidul Forţa Pensionarilor
  3. Partidul Forţa Naţională
  4. Partidul Cetăţenii
  5. Partidul Noua Revoluţie
  6. Partidul Naţional Civic


Situaţia partidelor noi

Pentru alegerile locale din iunie 2016, doar 3 partide noi au reuşit să depună candidaturi în cel puţin 75 de circumscripţii: Partidul Naţional Democrat (20 de consilii judeţene şi 474 de consilii locale), Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) (8 consilii judeţene şi 200 de consilii locale) şi M10 (6 consilii judeţene şi 110 consilii locale). Aceste partide beneficiau deja de o structură teritorială importantă, moştenind capitalul uman al unor partide vechi.

Mai mult, faptul că aceste partide sunt naţionale este un alt aspect ce trebuie luat în considerare. Acestea îşi propuseseră de la bun început să fie reprezentative pentru o populaţie heterogenă şi, mai important, nedelimitată geografic. La polul opus se află partidele locale, a căror raţiune de înfiinţare o constituia însăşi reprezentarea intereselor unei comunităţi bine delimitate geografic. Singurul partid nou fără pretenţii naţionale care s-a apropiat de trecerea pragului de 75 de circumscripţii este Partidul pentru Argeş şi Muscel (depunând candidaturi în 66 de circumscripţii), dar acesta poate fi considerat mai degrabă un partid judeţean decât unul local.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările