ANALIZĂ Alegerile prezidenţiale - ruletă rusească pentru cei mai grei candidaţi. Cine pleacă în şomaj, cine profită

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Candidati alegeri prezidentiale

Cu o lună înainte de a marca 30 de ani de la Revoluţie, românii vor ieşi pentru a opta oară la urne, în democraţie, ca să-şi aleagă preşedintele. 14 candidaţi s-au înscris în cursă, însă doar primii patru se luptă pentru finală. Restul sunt iepuri electorali sau candidaţi excentrici. „Adevărul“ analizează ce câştigă şi ce pierde fiecare candidat, în funcţie de rezultatul alegerilor: unii vor pleca direct în şomaj, alţii vor fi pe cai mari

Alegerile prezidenţiale de anul acesta aduc un favorit cert: Klaus Iohannis. Miza alegerilor e, mai degrabă, lupta dintre următorii trei candidaţi pentru accederea în turul doi: Viorica Dăncilă, Dan Barna şi independentul Mircea Diaconu, care sunt separaţi în sondaje doar de marja de eroare. Aşadar, finala prezidenţială ar putea fi decisă, la mustaţă, de prezenţa la vot, de mobilizarea electoratului nehotărât sau de prestaţia iepurilor electorali, aruncaţi în luptă strict pentru a încurca. Însă alegerile prezidenţiale vor influenţa nu doar soarta României în următorii ani, ci şi viitorul politic al candidaţilor. Pentru unii, alegerile vor fi sfârşitul. Pentru alţii, un nou început.

Klaus Iohannis. La adăpostul unei cote de încredere liniştitoare (40%), singurul obiectiv al preşedintelui în campania electorală a fost să nu greşească. N-a participat la nicio dezbatere electorală, n-a acordat niciun interviu, mizând pe faptul că tăcerea care l-a consacrat ca politician îi va aduce, aproape din oficiu,  al doilea mandat de preşedinte. Iohannis intră în cursă electorală cu o mare victorie de imagine: a reuşit să trântească PSD, partid căruia, tot el, i-a oferit trei şanse de guvernare în ultimii trei ani. Pragmatic, Klaus Iohannis şi-ar dori o finală cu Viorica Dăncilă, tocmai pentru a înfige un pumnal decisiv în „balaurul“ roşu. „Pesediştii au convingerea, de 30 de ani încoace, că fără ei la  butoanele Puterii nu se poate. Eu am convingera că, cu ei la butoanele puterii, nu se mai poate“, a spus Iohannis. O confruntare cu Dan Barna în turul doi nu i-ar ciobi preşedintelui eticheta de favorit, însă lupta ar fi mult mai palpitantă, în condiţiile în care liderul USR e stindardul noului val în politică, al luptei cu sistemul tradiţional, care a patronat România în ultimii 30 de ani. Obiectivul preşedintelui pentru următorii cinci ani e să menţină PNL la Putere, după ce, în primul mandat prezidenţial, partidul care l-a propulsat la Cotroceni s-a zbătut în spasmele Opoziţiei. Liberalii vor încerca să transfere cât mai mult din imaginea preşedintelui, în condiţiile unei lupte la baionetă cu USR. Ambele partide se bat pentru funcţia de premier la alegerile parlamentare de anul viitor.

FOTO Facebook 

Klaus Iohannis selfie cu tineri FOTO Facebook

Viorica Dăncilă. Fostul premier îşi joacă viitorul politic. După trei rânduri de alegeri în care candidatul PSD – fie că s-a numit Adrian Năstase, Mircea Geoană sau Victor Ponta – a plecat favorit pentru funcţia de preşedinte, iar în final a pierdut, miza Vioricăi Dăncilă pare măruntă: trecerea în turul doi, astfel încât PSD să evite o ruşine istorică.  În cazul în care candidatul PSD pierde din primul tur, Dăncilă va fi răsturnată imediat din fruntea partidului. În numai câteva zile, din fruncţia de premier, va ajunge, abrupt, şomer. În schimb, dacă Dăncilă va juca finala cu Iohannis, poate spera să rămână în fruntea PSD chiar şi în cazul unei înfrângeri, cu condiţia ca partidul să obţină mai mult decât la alegerile europarlamentare. „Am luat partidul de la 22%, a scăzut apoi la 17 % – după ce se pierd alegerile este normal acest lucru. În momentul în care voi duce PSD la un nivel care să reflecte puterea acestui partid, sunt convinsă că nu vor fi voci care să vrea să schimbe un preşedinte cu o altă persoană“, a spus Dăncilă. Strategia liderului PSD este să ţină partidul unit pentru alegerile locale şi parlamentare de anul viitor, când social-democraţii ori se vor reinventa politic, ori vor deveni un partid de pluton. În cursa pentru Cotroceni, Viorica Dăncilă se bazează pe sprijinul primarilor PSD, pe care i-a alimentat cu bani de la Ministerul Dezvoltării, dar şi pe măsurile cu impact social adoptate în ultimii ani de guvernarea PSD: creşterea pensiilor şi a salariilor. În cazul în care Dăncilă ar câştiga alegerile prezidenţiale, PSD ar răsturna imediat Guvernul Orban şi ar intra din nou la guvernare. Dar pare mai degrabă un scenariu iluzoriu.

FOTO Facebook 

Viorica Dancila FOTO Facebook

Dan Barna. Candidatul USR este într-o postură similară cu Viorica Dăncilă. În cazul în care ratează prezenţa în turul doi, Dan Barna are zilele numărate în fruntea partidului, chiar dacă abia a fost reales preşedinte. Pe de altă parte, Dan Barna e singurul candidat care l-ar putea învinge pe Iohannis în finală, potrivit sociologilor. Strategii USR mizează pe un val de emoţie ridicat din electoratul dezamăgit de Iohannis, electoratul scârbit de partidele tradiţionale şi electoratul fidel USR-PLUS, care a dus Alianţa 2020 pe locul trei la europarlamentare. În scenariul favorabil USR, Dan Barna ar repeta traseul lui Klaus Iohannis din urmă cu cinci ani. Problema lui Barna vine chiar din interiorul partidului: o bună parte dintre votanţii USR îl preferă pe actualul preşedinte la Cotroceni, fără să gireze însă şi PNL. Liderul USR a fost afectat în campanie şi de ancheta jurnalistică publicată de Rise Project privind fondurile europene cheltuite de firmele sale, însă, pe de altă parte, Barna a căpătat un surplus de notorietate prin victimizare. Pe scurt, balanţa pentru locul doi va fi înclinată fie de baronimea PSD în favoarea Vioricăi Dăncilă, fie de mobilizarea electoratului de dreapta pro-schimbare. „Liviu Dragnea e pe buletinul de vot, se numeşte Viorica Dăncilă. Mesajul meu e unul foarte clar, ieşiţi la vot“, a îndemnat Barna.

FOTO Facebook 

Dan Barna cu un caine FOTO Facebook

Mircea Diaconu. Aruncat în luptă de Victor Ponta pentru a rupe din electoratul Vioricăi Dăncilă, Mircea Diaconu e candidatul-surpriză, dar şi candidatul extremelor: în unele sondaje prinde finala, în altele e sub 10%. Ca fost membru PNL, actorul poate rupe voturi şi din zona liberală. Susţinut de Ponta, ciupeşte şi din electoratul social-democrat. Iar  blazonul de independent scoate la urne şi elecoratul sufocat de lupta distructivă dintre partide. Mircea Diaconu susţine că România e, de fapt, republică parlamentară, iar rolul preşdintelui ar trebui să fie strict simbolic. „Iliescu a încălcat primul Constituţia când a dat jos Guvernul Roman. Constantinescu a încălcat şi el Constituţia când a schimbat Guvernul Radu Vasile. Iar de la Băsescu încoace putem vorbi de viol asupra Constituţiei“, a spus Mircea Diaconu la Adevărul Live. Pentru Mircea Diaconu rolul e simplu: „Ori ajung preşedinte, ori devin pescar. Politică nu mai fac“.

FOTO Facebook 

Mircea Diaconu FOTO Facebook

Teodor Paleologu. Candidatul PMP este acuzat de USR că a fost scos din joben de Traian Băsescu cu scopul de a bloca ascensiunea lui Dan Barna în turul doi, pentru că rupe din electoratul de dreapta. „Am dreptul să candidez şi nu e vorba numai de un drept, e vorba de o obligaţie. O obligaţie morală, civică, pe care o am faţă de electoralul de dreapta, faţă de electoratul conservator, electoratul liberal, faţă de antreprenori, faţă de cei care au fost stigmatizaţi ca fiind fanatici religioşi“, a explicat Paleologu. Totuşi, şansele candidatului USR să intre în turul doi sunt infime. La fel cum Mircea Diaconu ar putea rupe din voturile Vioricăi Dăncilă astfel încţât să blocheze accesul PSD în turul doi, Teodor Paleologu poate să-l scoată pe Barna din finala prezidenţială.

FOTO Facebook 

Imagine indisponibilă

Restul. Kelemen Hunor candidează pentru a ţine în priză electoratul maghiar, Alexandru Cumpănaşu profită de moartea nepoatei sale Alexandra, tânăra dispărută din Caracal, în timp ce Viorel Cataramă e veşnicul candidat-pierzător. ;

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite