Alocaţiile pentru mame încaieră Parlamentul cu Guvernul. Câţi bani vor primi femeile de carieră

Pentru a spijini şi mamele cu venituri mai mici, deputaţii au decis majorarea indemnizaţiei minime de la 600 de lei - cât este în prezent - la peste 1.000 de lei

PSD şi PNL au bătut palma pentru susţinerea proiectului de lege pentru majorarea indemnizaţiilor de creştere a copilului. Plafonul maxim de 3.400 de lei ar urma să fie eliminat, iar indemnizaţia minimă ar creşte de la 600 de lei la peste 1.000 de lei. Guvernul spune că nu are bani în buget şi acuză partidele că urmăresc strict interese electorale.

Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor decis, la începutul lunii martie, majorarea indemnizaţiilor de creştere a copilului pentru mame, fiind eliminat plafonul maxim de 3.400 de lei, care a fost  înlocuit cu 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni. Aşadar, această modificare avantajează mamele care aveau salarii mari înainte să nască. 

Pentru a spijini şi mamele cu venituri mai mici, deputaţii au decis majorarea indemnizaţiei minime de la 600 de lei - cât este în prezent - la peste 1.000 de lei (85% din salariul minim brut pe economie), în condiţiile în care din luna mai salariul minim va creşte la 1.250.  

Iniţiativa e susţinută de parlamentari ai PSD şi PNL, care vor da un vot pozitiv miercuri, în sedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, for decizional. Deşi decizia este una lăudabilă, în spatele înţelegrerii dintre cele două partide se ascunde şi interese electorale:  PNL şi PSD s-au decis să sprijine natalitatea exact într-un an electoral,  cu două rânduri de alegeri. „E un proiect de lege care are un impact social destul de mare. Încurajăm creşterea natalităţii. Clar, PSD votează pentru această lege“, a spus pentru „Adevărul“ liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru.

De asemenea, potrivit iniţiativei, mamele vor  beneficia de acelaşi nivel al indemnizaţiei, indiferent dacă optează pentru 12 sau 24 de luni de concediu maternal. Mai mult de atât, cele care decid revenirea la locul de muncă după primele 12 luni, vor primi un bonus de 50% din cuantumul indemnizaţiei minime garantate, adică un plus de aproape 500 lei la salariu. 

Cioloş spune că nu sunt bani

Iniţiativa aleşilor nu a fost  la fel de bine receptată de premierul Dacian Cioloş. Acesta i-a mustrat pe aleşi pentru faptul că s-au gândit la un proiect sde lege care implică costuri bugetare, dar nu au indicat şi sursa de finanţare pentru proiectul lor.

„În momentul de faţă, când Parlamentul vine cu modificări sau cu propuneri legislative care vizează alocări bugetare, e important să precizeze de unde luăm bani, dacă e vorba de bugetul pe anul acesta. Aşa spune Constituţia. Bugetul pe anul viitor, deja cu angajamentele pe care le avem, înseamnă un deficit care riscă să meargă peste 3%. Deci, trebuie să avem nişte discuţii foarte serioase, nu e suficient să facem propuneri secvenţiale ici şi colo. Avem nevoi foarte multe, dar trebuie să le prioritizăm“, a spus Cioloş, politician care nu va candida pentru nicio funcţia aleasă anul aceasta. 

Potrivit Ministerului de Finanţe, efortul bugetar pentru a pune în aplicare modificările legii ar fi 210 de milioane de lei în 2016, iar în 2017 ar fi de aproape 850 de milioane de lei. 

Banii de la corupţi, daţi la mame

Reacţia lui Cioloş nu a rămas fără ecou. Parlamentarii de la ambele partide au sărit să-l critice pe premier. „O sursă bună ar putea fi reprezentată de recuperarea integrală a prejudiciului din dosarele de corupţie. Sunt foarte mulţi bani acolo, iar ANAF şi Guvernul ar trebui să se concentreze pe recuperarea lor. Sunt convinsă că se pot adopta foarte repede reglementările necesare, astfel încât recuperarea prejudiciilor să se facă mai rapid şi banii să fie folosiţi în mod real pentru dezvoltarea României'', a declarat deputatul PNL Cristina Pocora, fără a menţiona faptul că recuperarea prejudiciilor în dosarele de evaziune trebuie să treacă, de multe ori, şi prin tribunale. 

Reprezentanta liberalilor a justificat necesitatea adoptării acestei iniţiative prin faptul că România se confruntă cu mari probleme demografice, nivelul populaţiei fiind la cel din 1966 (aproximativ 19 milioane de locuitori), adică exact nivelul de dinainte de adopatarea celebrelor decrete 770/1966 prin care avortul devenea ilegal şi 940/1967 prin care orice femeie care năştea zece copii era numită „Mamă eroină“ şi premiată cu bani. 

Pâslaru: Guvernul e de acord, tacit, cu legea

Social-democraţii pasează responsabilitatea găsirii finanţării pe umerii Guvernului, instituţie responsabilă în aceeaşi măsură ca şi Parlamentul, potrivit celor din PSD, de susţinerea creşterii demografice a României.  „Cred că este treaba Guvernului să găsească sursele de finanţare. În general, Guvernul când nu este de acord cu o lege, dă un punct de vedere negativ. Premierul Cioloş o spune ca să-şi apere Guvernul şi bugetul pe care îl are la dispoziţie. Un buget pe care l-a împărţit într-un mod mai mult sau mai puţin fericit. Punctul de vedere al Ministerului de Finanţe, vă spun sigur, nu a venit. Asta înseamnă că, tacit, şi Guvernul e de acord cu acest lucru. Această lege ar fi o lege care să-i susţină pe cei care cresc copii“, a precizat Pâslaru. 

Proiectul „Mama Eroină“

Fostul deputat PSD Ninel Peia a depus, în februarie, un proiect de lege care prevede acordarea unor indemnizaţii pentru femeile care au trei sau mai mulţi copii, acestea fiind cuprinse între 30 şi 50 % din salariul mediu net pe economie, ceea ce ar însemna între 630 şi 1.000 lei, , plus titlul şi medalia de „Mamă Eroină“, exact ca în vremea comunismului. 

Femeile de carieră, încurajate să devină mame 

Prin eliminarea plafonului la indemnizaţia de creştere a copilului, femeile de carieră, cu salarii mari, sunt încurajate să devină mame. Cel puţin aşa susţin specialiştii, care arată că, până în prezent, acestea nu au suficiente motive să renunţe la carieră. Implementarea unor astfel de măsuri ar stimula natalitatea, după cum arată psihologul Mihai Copăceanu. Acesta susţine că femeile care au un loc de muncă bine plătit vor decide mai uşor să facă un copil. „Sunt încurajaţi părinţii care au venituri mari, clar este o politică prin care aceştia sunt încurajaţi să facă copii, în condiţiile în care natalitatea din România a scăzut dramatic în ultimii ani”, a arătat Mihai Copăceanu.

Psiholog: „Femeile nu vor sta doi ani în concediu“

Psihologul Mihai Copăceanu e însă de părere că femeile de carieră nu vor opta pentru un concediu de doi ani, ele fiind persoane active. „Femeile care câştigă foarte mult cu singuraţă că nu vor rămâne acasă. Într-adevăr sunt încurajate să îşi ia concediile, dacă nu sunt limitate de un anumit plafon, dar e puţin probabil ca ele să rămână cu micuţii atâta timp. Vorbim de femei active profesional”, a completat Mihai Copăceanu.

Acesta a mai arătat că măsurile luate de deputaţi „sporesc confortul psihic al viitorilor părinţi, pentru că ştiu că au cu ce să-şi crească copilul”.

La ce vârstă nasc româncele

Vârsta medie la care româncele aleg să devină mame a crescut cu 5 ani din 1990 până acum, ajungând la 27 de ani, chiar 28 de ani în mediul urban, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În plus, potrivit unei clinici private de profil din Capitală, media din Bucureşti depăşeşte 29 de ani. Astfel, studiul arată că cele mai multe românce dau naştere primului copil între 25 şi 29 de ani (peste 35.600 de nou-născuţi), ceea ce înseamnă o creştere cu 120% faţă de anul 1990. Peste 20.000 de femei nasc primul copil între 30 şi 34 de ani, ceea ce înseamnă de 3 ori mai mult decât acum 25 de ani. (Claudia Spridon)