Articolul ar putea să se rezume la o idee simplă, legată de comunicare, dar merită câteva completări pentru a înţelege imaginea de ansamblu care se leagă de activitatea alinaţei şi acţiunile celor care o reprezintă.

Este de neînţeles cum oameni care au făcut parte dintr-o guvernare nu au învăţat încă, sau poate nu reuşesc să transmită mai departe un lucru pe care cu siguranţă l-au experimentat. Când faci parte din guvern, când reprezinţi un grup parlamentar sau o instituţie publică, sau când eşti la conducerea unui partid sau chiar pe lista de candidaţi pentru o funcţie publică, din acel moment orice declari părerea ta personală devine automat părerea instituţiei sau organizaţiei pe care o reprezinţi. În astfel de momente, presa scrie şi interpretează ce a zis X sau Y la modul „Partidul X declară, Guvernul declară etc.“.

Am putea să înţelegem că vor să arate deschidere şi sinceritate sau mai bine spus încearcă să fie autentici, motiv pentru care pot fi apreciaţi de către electorat. Uneori scandalurile şi reacţiile vehemente prind bine pentru că aşa vezi cel mai bine cum reacţionează un om în starea naturală şi sunt momente importante care te fac să decizi dacă îi acorzi încrederea prin vot sau nu. Pe deoparte oamenii în general nu mai au încredere în politicieni şi partide, pe de altă parte s-au săturat de discursuri false şi promisiuni electorale, care de obicei rămân la stadiul de promisiuni.

Asta nu înseamnă că nu trebuie să ţină cont de câteva aspecte importante, mai ales când intri într-o luptă electorală cu partide cu greutate ca PSD, PNL, ALDE şi altele, partide care nu doar că ştiu cum să folosească sistemul, ci l-au creat şi au avut grijă rând pe rând să nu fie deranjat.

Comunicare corectă, coerentă şi atentă, nu înseamnă să păcăleşti lumea, ci oamenii să înţeleagă cât mai bine ceea ce vrei să transmiţi. Orice greşeală este taxată instant de oameni care au experienţa campaniilor la firul ierbii, oameni care au trecut prin fiecare etapă a unei campanii electorale şi aşa mai departe.

Atât prin declaraţiile din ultimele zile, în special cele oferite de Oana Bogdan, cât şi greşeli precum cele întâmpinate cu BEC şi nu numai, arată că celor mai mulţi dintre reprezentanţii alianţei le lipseşte experienţa politică şi ridică semne de întrebare dacă au consultanţi, ce fel de consultanţi şi dacă ascultă de aceştia. În egală măsură, astfel de greşeli interente pot arăta cât de repede şi de bine fac faţă situaţiilor de criză.

Lipsa de experienţă politică rezultă din faptul că ambele partide degajă un aer uşor elitist şi exclusivist deoarece nu prea acceptă oameni cu trecut politic, fie el mai recent sau mai îndepărtat. Pe deoparte, este puţin amuzant pentru că deşi nu acceptăm, cum am menţionat anterior, se prea poate să nu accepte doar dintr-o anumită direcţie pentru că totuşi ambele organizaţii au oameni care au fost în M10, Noua Republică sau alte iniţiative de succes. Însă faptul că poţi refuza oameni cu experienţă pentru a nu te întări într-o campanie electorală poate fi interpretat ca o atitutinde prin care refuză ajutorul oamenilor cu experienţă pentru că ştiu ei mai bine cum se face treaba de fapt.

Este adevărat că în această perioadă trebuie să fii de zece ori mai atent cu oamenii care schimbă partidele în funcţie de cum bate vântul. Traseismul politic a ajuns la un stadiu inacceptabil din moment ce în Parlament se plimbă deputaţii şi senatorii de la un partid la altul mai ceva decât mingea de ping-pong. Dar chiar şi aşa, democraţia are nevoie de şanse mai mult ca niciodată, mai ales din partea formaţiunilor politice noi.

Viitoarele rezultate şi viitoarele acţiuni ale ambelor organizaţii vor spune foarte multe despre cât de repede învaţă şi se adaptează astfel încât să facă faţă unui sistem destul de bine organizat când vine vorba despre alegeri şi mai ales când ai adversari redutabili când vine vorba despre cum să câştigi cât mai multe voturi.

Important este să fim atenţi, să filtrăm informaţiile şi să nu uităm că în astfel de momente emoţia bate întotdeauna înţelepciunea.