Aleşii cheamă populaţia să ajute cu bani Armata. Donatorii primesc în schimb grade militare şi facilităţi fiscale

Aleşii cheamă populaţia să ajute cu bani Armata. Donatorii primesc în schimb grade 
militare şi facilităţi fiscale

Aleşii au semnat acordarea a 2% din PIB Armatei Române FOTO Arhiva Adevărul

32 de parlamentari de la toate partidele politice au iniţiat un proiect de lege prin care propun crearea unui sistem de donaţii benevole private, folosit pentru dotarea Armatei Române. Donatorii primesc în schimb anumite facilităţi fiscale sau grade militare. Aleşii arată că România nu poate face faţă unui război cu tehnica militară de care dispune în prezent Armata română.

Ştiri pe aceeaşi temă


„Parlamentul României, luând act de nevoile de dotare ale Armatei Române, lund act de incapacitatea formal de asigurare a unui flux guvernamental investiţional pentru procesul de dotări logistice via bugetul de stat, în cadrul efortului de înarmare şi modernizare necesitat, aprobă iniţiativa creării şi desfăşurării unui mecanism de donaţii benevole private, care să colecteze fonduri utilizabile exclusive din dotarea logistic a MApN“, se arată în propunerea legislativă a aleşilor.

Fondurile vizate se vor obţine prin donaţii publice private directe, fiind vărsate de către persoanele fizice într-un cont dedicat Trezoreriei Române şi/sau conturi dedicate, alocate publicului de către societăţi de microfinanţare –crowdfunding. Fondurile atrase şi colectate în aceste conturi dedicate vor fi utilizate excusiv în activitatea de dotare logistic a MApN cu tehnică de luptă şi muniţia aferentă noi, modern, performante.

Fondurile atrase ca urmate a acestei legi vor fi folosit exclusiv la finanţara procesului de fabricaţie pentru tehnică de luptă şi muniţii aferente, în baza unor licenţe de producţie pre-existente de către Romnia, respectiv MapN. Potrivit proiectului de lege, fondurile se utilizează în activităţi de achiziţii noi, moderne, performante, de tehnică militară şi muniţie, produse exclusiv în industria de apărare a României (societăţi româneşti sau străine, dar cu capital majoritar românesc şi aflate cu capacităţile de producţie-montaj în arealul geografic al României). Valabilitatea acestei legi este de 12 ani începând din momentul publicării sale în Monitorul Oficial.

„Întărirea capacităţii de reacţie militară“

Argumentele iniţiatorilor pentru adoptarea acestei legi se referă la pericole care pândesc în regiune şi la lipsa banilor, deşi parlamentarii au semnat, în urmă cu câteva luni, la Palatul Cotroceni , un acod propus de preşedintele Klaus Iohannis de a acorda 2% din PIB Armatei, aşa cum ne-am angajat în faţa partenrilor din NATO.

„Forţele Armate ale României sunt obligate prin tratatul de aderare la NATO, prin necesităţile de auto-apărare, la un nivel minim acceptabil de performanţă în ceea ce priveşte dotarea logistică cu tehnică de luptă şi muniţie performante. Statutul de graniţă şi pilon de stabilitate în Sud-Estul flancului European pentru UE şi NATO, obligă suplimentar România la un efort de adecvare din punctul de vedere al întăririi capacităţii sale active şi pasive de reacţie militară, la pericole ce pot veni din exterior şi/sau exterior“, sunt argumentele iniţiatorilor.

Iniţiatorii mai arată că poziţia geografică a României ne face importanţi în regiunea Mării Negre şi propun, pe lângă celebra axă a lui Traian Băsescu  - Bucureşti-Londra-Wahington -, alte două noi. „ România trebuie să-şi un rol mai convingător în regiune. Acesta trebuie să se bazeze pe axele-inelele care pot determina crearea unui pol de putere regional la Marea Neagră: axa Washington-Bucureşi-Londra, axa Bucureşti-Instanbul-Bacu şi axa Berlin-Varşovia-Bucureşti. Se impune o strategie care să fie concepută pentru o perioadă în care să existe o dorinţă a României de a deveni lider regional, ce ar fi coroborată cu o responsabilizare mai mare la graniţa UE şi NATO, în special împotriva ameninţărilor asimetrice din zona Mării Negre“, se mai arată în expunerea de motive.

„În condiţii de război, România rămâne fără aviaţie“

Aleşii indică şi tehnică militară de care are nevoie Armata, arătând că forţele române actuale nu pot face faţă unui război. Proiectul prevede achiziţionarea de tehnică militară, după cum urmează:

-Necesitatea înzestrării aviaţiei române cu un avion de luptă multirol de generaţia a 5-a. Avem nevoie de un avion de supremaţie aeriană, interceptor ca primă misiune. În condiţii de război se pot pierde câteva avioane pe zi, ceea ce însemană că în termen de câteva zile România ar putea rămâne fără aviaţie, dacă luăm în considererare un maxim de 50 de avioane de luptă operaţionale, făcând abstracţie de intervenţia NATO.

-Necesitatea înzestrării aviaţiei româme cu peste 80-120 de elicoptere de atac. Trebuie totodată demarat un proiect de elicopter de atac, cu capacităţi antitanc, de luptă aeriană şi de recunoaştere şi de asemenea cu profil redus.
-Proiectarea, producţia şi înzestrarea cu aeronave fără pilot, pentru recunoaştere, atac la sol şi chiar protecţie şi luptă aeriană. Soluţia ar duce la evitarea pierderii unor piloţi în condiţii de luptă.

-În domeniul vehiculelor de luptă terestreTancul TR 85 M1 este depăşitdin punct de vedere al protecţiei, al capacităţii de foc, al capacităţii de mişcare cât şi al celorlalte tehnologii în acest tip de maşină de luptă. Este urgentă demararea importului sau producţiei unui nou tip de tanc, producţie ce s-ar putea ridica la aprox. 400-500 de exemplare pentru forţele române.

-Este necesar un vehicul uşot de teren, multi-task şi pentr transportul infanterie. Necesar dezvoltarea de artilerie autopropulsată (antiaeriană, de câmp, rachete, antitanc), foaret mobile, cu sisteme de încărcare automată, care reduc personalul de deservire şi permit o mare flexibilitate, viteza de desfăşurare şi configurare în teren.
-Este nevoie de dezvoltarea unui lansator portabil pentru infanterie.

-În domeniul naval, este nevoie de construirea sau achiziţionarea unui porelicopter, ca piesă centrală a unui grup de luptă combatant. Un exemplu este clasa de portavioane dezvoltate de Franţa, a căror licenţă a fost cumpărată recent de Rusia. Completarea grupului de lupăt naval, cu 1-2 nave de asalt cu echipamente pentru infanteria marină, dezvoltarea unui concept de fregată invizibilă radar şi producţia a 5-10 bucăţi pentru înzestrarea marinei, achiziţionarea sau producerea sub licenţă a 2-3 submarine cu propulsie convenţională.

Beneficii pentru românii care vor dona pentru Armata Română

• cei care vor da mai puţin sau egal cu 100 de euro la o singură donaţie sau cumulat anual- deductibilitate pentru sumele donate, o reducere cu 1% din toate impozitele datorate statului pe anul respectiv, publicare benevolă într-o listă naţională a donatorilor acestui proiect, diplomă pentru donaţie
• sume între 100 şi 1.000 de euro- reducere de 2% a impozitului, invitare de participare ca oaspete la toate manifestările şi sărbătorile publice ale MApN, distincţie publică militară
• între 1.000 şi 5.000 de euro, cu condiţia donării anuale în acelaşi cuantum pe o durată de cel puţin cinci ani- reducere de 4% la impozite, grad de subofiţer în rezervă
• între 5.000 şi 10.000 de euro, pe timp de şapte ani- reducerea cu 8% a impozitelor, grad de ofiţer inferior în rezervă
• între 10.000 şi 50.000 de euro, donate timp de nouă ani- grad de ofiţer superior în rezervă
• pentru cel puţin sau mai mult de 50.000 de euro, timp de 12 ani- grad de general în rezervă
Consiliul Legislativ arată că respectivele facilităţi fiscale sunt nule de drept în raport cu dispoziţiile din Codul Fiscal, în caz de conflict între două acte normative aplicându-se Codul Fiscal. Practic, donatorii nu vor putea beneficia de acele facilităţi fiscale pentru că încalcă prevederile din Codul Fiscal. Consiliul Legislativ mai spune şi faptul că obţinererea de grade militare, ca urmare a donării unor sume de bani, constituie norme paralele cu legea privind statutul cadrelor militare.

Cine sunt iniţiatorii:

Deputaţi-neafiliaţi: Remus Cernea, Virgil Guran, Răzvan Tănase
Deputaţi – PSD: Luminiţa Adam, Ioan Axente, Radu Babuş, Camelia Bogdănici, Aurelia Cristea, Adrian Diaconu, Gheorghe Frăticiu, Cornel Itu, Octavian Petric, Călin Potor, Gheorghe Roman, Cristian Sefer, Sorin Stragea, Violeta Tudorie
Deputaţi – PNL: Ioan Cupşa, Traian Dobrinescu, Maria Grecea, Ionaş Urca, Radu Zlati
Deputaţi PC-PLR: Steluţa Cătăniciu, Cezar Cioată, Ion Cupă, Constantin Galan, Vicenţiu Irimie, Claudiu Tănăsescu, Sorin Teju, Dan Tocuţ.
Deputaţi- DP: Clement Negruţ, Răzvan Rotaru

Întrebat de ce a semnat un astfel de proiect, Remus Cernea, deputat independent, a spus că a dorit să susţină întărirea securităţii României. „Mi-a fost prezentat proiectul. Mi s-a părut interesant. Am spus să sprijin“, a spus Remus Cernea, fără să-şi amintească colegul care l-a rugat să semneze.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: