Aleşi primari, deşi au probleme cu legea: cercetaţi, condamnaţi, foşti puşcăriaşi. Cum poate decurge cazul lui Cherecheş, care devine primar după gratii

Aleşi primari, deşi au probleme cu legea: cercetaţi, condamnaţi, foşti puşcăriaşi. Cum poate decurge cazul lui Cherecheş, care devine primar după gratii

Cătălin Cherecheş, zâmbind înainte de a intra în sala de judecată a Tribunalului Cluj  FOTO captură video

Alegeri locale 2016. Alegătorii români nu au ţinut cont că unii candidaţi au fost condamnaţi sau sunt implicaţi în diverse anchete. Din acest motiv, unele primării vor fi conduse de persoane care au sau au avut probleme cu legea. „Adevărul“ vă prezintă câteva cazuri şi stadiul în care se află.

Situaţia din Baia Mare este unică în România: un candidat a fost ales primar, cu aproximativ 70% din voturi, deşi este după gratii, trimis în judecată în stare de arest preventiv. Cătălin Cherecheş, căci despre el este vorba, va afla pe data de 26 iunie dacă va fi judecat în continuare în arest preventiv (moment în care situaţia se complică).

Potrivit prefectului de Maramureş Sebastian Lupuţ, alegerile pentru primar pot fi validate, cu sau fără posibilitatea lui de a depune jurământul, pentru că legislaţia nu prevede un termen pentru ca primarul ales să depună jurământul. Validarea alegerilor pentru primar (de către un judecător) va avea loc în termen de 20 de zile de la ziua alegerilor, conform legii, a mai arătat prefectul.

„În situaţia în care este lăsat să iasă şi să depună jurământul, el poate fi adus din arest pentru asta, în faţa Cosiliului Local, dar nu are un termen în care să depună jurământul“, a precizat prefectul Sebastian Lupuţ. Potrivit acestuia, situaţia lui se poate prelungi în această stare, de primar ales, dar fără a depune jurământul, până la lămurirea situaţiei lui juridice: ori este eliberat şi îşi poate prelua mandatul de primar, ori este condamnat şi atunci, în baza sentinţei, este demis prin ordin de prefect. În această situaţie se organizează alegeri anticipate. Desigur, mai există posibilitatea ca acesta să renunţe la depunerea jurământului şi se consideră demisia lui, care duce din nou la alegeri anticipate.

Ce se întâmplă dacă nu depune jurământ

În cazul în care nu depune jurământul sau îl depune, dar merge din nou în arest, prefectul arată care sunt paşii următori. „Legislaţia spune că vechiul mandat al lui Cherecheş se încheie la data depunerii jurământului de către noul primar. Prefectul validează Consiliul Local, iar în prima şedinţă sau în următoarea se aleg viceprimarii. Prin votul Consiliului Local se alege unul dintre cei doi viceprimari care va îndeplini funcţia de primar interimar, deoarece Cherecheş este suspendat pe fostul mandat. El rămâne suspendat deocamdată pe vechiul mandat, pentru că noul mandat nu intervine până la depunerea jurământului. Nu are un termen pentru asta şi poate dura până când o să se încheie situaţia lui juridică. Nu este prevăzut un termen pentru depunerea jurământului“, subliniază prefectul.

Dacă, însă, depune jurământul (cerând să fie eliberat cu escortă) şi este validat ca primar, prefectul mai arată că va da un nou ordin prin care îl va suspenda pe noul mandat (pe motiv că este în închisoare) şi, din nou, un viceprimar preia funcţia de primar interimar. 

Alegeri locale 2016

„Au mai fost cazuri în care l-au adus, a depus jurământul şi l-au dus înapoi în arest. Legislaţia spune că trebuie să depună jurământul în faţa Consiliului Local şi a prefectului. Dacă vine şi depune jurământului şi e dus înapoi în arest, prefectul dă un ordin de suspendare pe noul mandat, pe perioada cât este în arest. Dacă nu-şi poate exercita mandatul în cazul în care este închis, legislaţia nu prevede nimic, ci doar pentru cazuri de boală“, mai arată Lupuţ.

O altă posibilitate este ca, după expirarea celor 30 de zile de arest preventiv care se încheie în 26 iunie, Cherecheş fie eliberat, iar atunci lucrurile se schimbă, pentru că el poate să-şi preia mandatul de primar. Dar chiar şi în această situaţie, lucrurile se pot schimba în momentul în care apare sentinţa, dacă este privativă de libertate.

De ce e după gratii

Cătălin Cherecheş este trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru luare de mită în formă continuată, după ce procurorii anticorupţie i-au organziat un flagrant şi a fost prins cu o mită de 30.000 de lei. Potrivit rechizitoriului, el a cerut şi a primit de la o persoană din conducerea Asociaţiei Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare suma totală de 70.000 de lei, pentru a asigura susţinerea financiară a clubului din partea Consiliului Local.

El mai este cercetat într-un alt dosar ce are legătură cu echipa de handbal feminin. Cătălin Cherecheş a candidat din partea Coaliţiei pentru Baia Mare, din care fac parte UNPR, unde el este membru fondator şi preşedinte la nivel naţional, PNŢCD şi PND.

VÂLCEA: Primar condamnat

Mircia Gutău (PER) a obţinut cele mai multe voturi în Râmnicu Vâlcea (aproximativ 45%, potrivit numărătorii paralele a partidelor). Acesta a fost condamnat definitiv pentru corupţie în două dosare. Condamnat pentru corupţie în 2010 şi 2014, Gutău câştigă pentru a treia oară alegerile locale.

Gutău (foto) a fost primar în Râmnicu Vâlcea între 2004 şi 2008, iar în 2008 a fost ales din primul tur pentru un al doilea mandat cu 72% dintre voturi. În 2010 însă a fost condamnat definitiv pentru fapte de corupţie. Gutău a fost încarcerat la Penitenciarul din Drobeta Turnu Severin, unde a fost transferat de la Colibaşi întrucât avea un proces pe rolul instanţelor din Mehedinţi. El a fost eliberat condiţionat în septembrie 2011, dupa ce a executat circa un an şi opt luni din pedeapsa de trei ani şi jumătate.

În iunie 2014, Mircia Gutău a fost condamnat de Curtea de Apel Craiova pentru a doua oară într-un proces de corupţie la doi ani şi şase luni închisoare cu executare, dar magistraţii au decis contopirea pedepselor şi acesta a rămas în libertate. A fost însă obligat să restituie bugetului local prejudiciul de 400.000 de lei. El a avut interdicţie de a candida într-o funcţie publică doi ani, perioadă care a expirat la începutul anului 2016. Mircia Gutău susţine că nu a luat niciodată mită şi consideră că a fost pe nedrept condamnat la închisoare, de aceea a făcut plângere la CEDO împotriva statului român de unde încă aşteaptă un răspuns.

BUCUREŞTI: Urmăriţii penal din Capitală

Pentru electoratul bucureştean din Sectorul 3 nu a avut nicio importanţă că social-democratul Robert Negoiţă (foto) este urmărit penal de DNA pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată. Potrivit ultimelor date, Robert Negoiţă şi-a mai adjudecat un fotoliu de edil al Sectorului 3 cu peste 60%. În calitate de administrator al unei societăţi comerciale, Robert Negoiţă a construit trei ansambluri rezidenţiale şi a vândut, pe persoană fizică, un număr de 1.250 de apartamente, fărăr să declare şi să plătească TVA datorată, în valoare de 77,15 milioane de lei.

Un alt social-democrat ales certat cu legea este Gabriel Mutu, cel care a obţinut primul mandat de primar al Sectorului 6 la alegerile de duminică. Mutu este urmărit penal de DIICOT din octombrie 2014, într-un dosar care vizează activitatea unui grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi spălare a banilor proveniţi din infracţiuni. Cu toate astea, peste 35% din locuitorii Sectorului 6 care au mers la vot s-au exprimat în favoarea candidatului PSD.

DOLJ: Olguţa Vasilescu, cercetată pentru corupţie

Lia Olguţa Vasilescu (PSD) a câştigat un nou mandat pentru Primăria Craiova, cu 60,9%. Pe data de 20 martie 2016 a fost reţinută de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, iar a doua zi a fost plasată în arest la domiciliu. Imediat după ce a scăpat de această măsură şi-a anunţat candidatura pentru nou mandat de edil al oraşului, iar în prezent este cercetată în stare de libertate. Procurorii DNA au stabilit că în anul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulţi oameni de afaceri au fost determinaţi de candidatul Lia Olguţa Vasilescu (foto), personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obţinerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influenţa pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreşedinte al „organizaţiei judeţene a unui partid politic“. 

BRAŞOV: Scripcaru şi DNA-ul

George Scripcaru (candidat independent susţinut de PNL) a câştigat al patrulea mandat de primar la Braşov. A obţinut 51,23% dintre voturi. Scripcaru (foto) este trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Primarul Braşovului este acuzat că a favorizat o firmă privată de termoficare şi i-a atribuit acesteia ilegal un contract de 6,1 milioane de lei. Totul în detrimentul societăţilor de stat care au ajuns în colaps. În dosar mai sunt judecate alte 12 persoane. Potrivit rechizitoriului procurorilor, George Scripcaru ar fi primit mită  400.000 de lei constând în materialele electorale pentru alegerile locale din anul 2012.

IALOMIŢA

Constantin Sava (PNL), marele câştigător al alegerilor locale 2016 la Urziceni, are dosar penal instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie. În prezent, el se află sub control judiciar, procurorii interzicându-i exercitarea funcţiei de primar.

Păcatele sale penale au început în vara anului 2015, când procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa îl reţineau p pentru 24 de ore. Acesta devenise inculpat pentru comiterea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu. În 2012, acesta a fost ales pe listele Partidului Naţional Liberal. În februarie 2016, anchetatorii din Slobozia au decis să decline cazul edilului la Direcţia Naţională Anticorupţie. O lună mai târziu, procurorii DNA au decis să-i prelungească pentru alte 60 de zile controlul judiciar impus pe numele său. Odată cu emiterea acestei ordonanţe, DNA a decis să-i interzică primarului Sava din Urziceni exercitarea funcţiei de primar.
 
Motivul l-ar fi reprezentat faptul că acesta at fi încercat să facă presiuni asupra angajaţilor din Primăria Urziceni, care au calitatea de martori în dosarul penal instrumentat de DNA. Măsura controlului judiciar impus pe numele său expriră în această săptămână, surse judiciare din cadrul DNA precizând faptul că există şanse mari ca ea să fie prelungită.

MUREŞ

După finalizarea numărătorii paralele, Dorin Florea este câştigătorul funcţiei de primar în Târgu Mureş. Edilul a câştigat al cincilea mandate, la o diferenţă foarte mica, faţă de principalul contracandidat Soos Zoltan. Rezultatele oficiale de la Biroul de Circumscripţie vor fi făcute publice în câteva ore.

Pe lângă PNL, candidatul independent Dorin Florea a mai fost suţinut de PNŢCD, UNPR, Partidul Naţional Democrat şi Partidul Social Românesc. Florea nu putea candida din partea PNL pentru că are dosare penale.

Acesta a fost trimis în judecată în decembrie 2015 în dosarul privind finanţarea Asociaţiei Sportive Fotbal Club Municipal Târgu Mureş din bugetul local, municipiul fiind prejudiciat cu suma de 7.053.000 lei. Dorin Florea este acuzat de abuz în serviciu.

În al doilea dosar, Dorin Florea este urmărit penal pentru luare de mită. Procurorii au făcut publică ancheta exact în ziua în care acesta şi-a anunţat candidatura la primărie, 20 aprilie 2016. În dosar mai sunt cercetaţi, Dan Aurel Florea, fiul primarului, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, precum şi Mircea-Nicolae Musgociu, om de afaceri, pentru dare de mită şi spălare de bani.

OLT

Liviu Dumitru Voiculescu, judecat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, dosar aflat pe rolul Tribunalului Dolj, a câştigat în cadrul Alegerilor locale 2016 Primăria Cungrea, fiind unul din cei 12 primari ai PNL în judeţul Olt. Câştigătorul alegerilor de la Cungrea, Liviu Voiculescu, a lucrat ca poliţist în cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF) din IPJ Olt, iar în decembrie 2012 a fost luat cu mandat şi dus la audieri, alături de alţi colegi poliţişti şi de funcţionari ai Finanţelor, membrii grupării fiind acuzaţi de infracţiuni de şantaj, evaziune fiscală, abuz în serviciu, aderare la grup infracţional şi altele.

Voiculescu, inspector principal de poliţie la acea dată, efectua, alături de alţi colegi ai săi, sub „coordonarea“ şefului SIF, declarat de anchetatori şeful grupării infracţionale, acte de cercetare penală diverşilor oameni de afaceri, şantajându-i în acest fel să încheie contracte cu firma de protecţie şi pază aparţinând soţiei şefului SIF. „Ulterior, profitând de funcţiile deţinute, învinuiţii au efectuat, în mod abuziv, cercetări faţă de funcţionari publici din cadrul DGFP Olt, A.P.I.A. Olt sau Direcţia Vamală Craiova, care au respins cereri de  rambursare de TVA sau alte solicitări formulate de către  firmele protejate de către membrii grupării“, se arăta în comunicatul DIICOT de la data efectuării percheziţiilor domiciliare şi reţinerii membrilor grupării.

Grupul infracţional nu s-a rezumat la atât - prin intimidare reuşind să introducă pe teritoriul ţării aparate slot-machines, cărora le înlocuiau placa electronică de bază cu una contrafăcută. „Păcănelele“ au ajuns în localuri din Olt, Mehedinţi, Teleorman şi Dolj, membrii grupării obţinând venituri importante de pe urma lor.

HUNEDOARA

Mircia Muntean a devenit primar al municipiului Deva, potrivit primelor informaţii neoficiale oferite în urma numărătorii voturilor. Mircia Muntean are o condamnare, un dosar penal, însă este un personaj popular în Deva, fiind la al cincilea mandat.

Mircia Muntean a redevenit primar al municipiului Deva, după o pauză de patru ani, în care a fost deputat. Mircia Muntean (PSRO) l-a învins pe Petru Mărginean (PNL), actualul primar al Devei, potrivit numărătorii efectuate de partidele politice.

Deputatul Mircia Muntean (PSRO) a candidat la funcţia de primar al Devei, după ce a condus timp de 16 ani administraţia locală, până în anul 2012. În perioada în care a fost primar (PNL) al Devei, dar şi după ce a devenit parlamentar (PSD), Mircea Muntean a avut probleme cu legea.

În 2013, a fost condamnat definitiv într-un dosar penal, înregistrat în 2004, în care a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice. A primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar instanţa supremă a decis ca Mircia Muntean să achite, în solidar cu moştenitorii lui Iosif Man, un prejudiciu de peste 330.000 de dolari, plus dobânzi bancare.

În mai 2015, Mircia Muntean a fost trimis din nou în judecată, fiind acuzat că în 30 octombrie 2014, s-a urcat băut la volan şi a provocat, în Deva, un accident uşor în care au fost implicate mai multe autoturisme. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României va da sentinţa în acest dosar.

La realizarea acestui material au participat: Angela Sabău, Mădălina Mihalache, Sebastian Dan, Sebastian Lungu, Andreea Mitrache, Denis Grigorescu, Daniel Guţă, Alina Mitran, Mădălin Sofronie.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările