Alegerile anticipate, misiune imposibilă pentru clasa politică. Când ar putea fi organizate cel mai devreme şi ce ar însemna parcurgerea tuturor paşilor

Alegerile
anticipate, misiune imposibilă pentru clasa politică. Când ar putea fi organizate cel mai devreme şi ce ar însemna parcurgerea tuturor paşilor

Klaus Iohannis are un cuvânt decisiv, însă şi cu acordul său ţara ar sta într-un interimat de jumătate de an. Între timp, România este lovită de mai multe crize FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Reîntoarcerea la popor, clamată de partidele care vor anticipate, e un obiectiv care se loveşte de numeroase obstacole şi a cărui punere în practică ar putea avea loc cel mai devreme peste aproape jumătate de an.

Instabilitatea guvernamentală cauzată de demiterea lui Florin Cîţu şi soluţia Cioloş-premier a determinat partidele precum PSD şi AUR să vorbească de necesitatea „reîntoarcerii partidelor la popor”, adică găsirea unei formule de a ajunge la alegerile anticipate. Însă demersul, chiar dacă ar avea un scop pozitiv, adică o reconfigurare parlamentară astfel încât să fie găsită o guvernare stabilă, se loveşte de numeroase piedici, pentru că paşii până la anticipate sunt numeroşi, iar tot procesul depinde şi de voinţa preşedintelui Klaus Iohannis. 

Potrivit Constituţiei, „preşedintele poate semna decretul de dizolvare a Parlamentului, act premergător stabilirii noilor alegeri legislative, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Aşadar, poate, nefiind obligat. Preşedintele Klaus Iohannis s-a poziţionat în mod ferm împotriva anticipatelor în viitorul apropiat, fiind de părere că sunt „aproape imposibil” de declanşat. „Declanşarea alegerilor anticipate este o chestiune care se discută aşa, teoretic, de mult în România. Însă Constituţia noastră este construită pentru a garanta stabilitatea parlamentară. Este, în realitate, aproape imposibil de declanşat alegeri anticipate, nemaivorbind de faptul că probabil nici nu este de dorit. Nu suntem nici măcar la un an distanţă de alegerile parlamentare. Ce ar aduce? Aceleaşi partide probabil cu aceleaşi procente, poate puţin, puţin modificate, ceea ce ne-ar aduce exact înapoi în situaţia în care suntem astăzi”, a precizat şeful statului. De fapt, potrivit tuturor sondajelor, PNL şi USR au pierdut fiecare câte cel puţin cinci procente, în timp ce PSD ar lua peste 30%, în unele studii sociologice fiind creditat chiar cu peste 35%, iar AUR a depăşit 15%.

De asemenea, înainte de semnarea decretului de dizolvare, Iohannis trebuie să se consulte cu şefii Parlamentului şi cu liderii de grupuri, dar fără a fi obligat să ţină cont de vreo decizie sau sfat al acestora. Aceştia sunt paşii procedurali, la nivel de relaţie Executiv-Legislativ.

Crăciun cu Parlament dizolvat

În condiţiile în care votul pentru învestirea lui Cioloş ar putea fi dat cel mai devreme pe 21 sau 22 octombrie, termenul cel mai rapid de semnare a decretului de dizolvare este Ajunul Crăciunului. Decizia CCR 678 din 2000, după ce Ludovic Orban fusese desemnat a doua oară ca premier, dar a mimat consultările şi s-a declarat pro-anticipate, sublinia că anticipatele trebuie să fie ultima soluţie politică, iar pentru acestea să existe o majoritate largă.

În cazul puţin probabil al dizolvării Parlamentului, Guvernul interimar trebuie să emită o Hotărâre de Guvern pentru organizarea alegerilor, iar între aceasta şi ziua scrutinului trebuie să fie minimum 90 de zile. Dacă planul pentru anticipate ar merge fără tergiversări, ziua alegerilor nu poate fi mai devreme de 27 martie sau de 3 aprilie, adică primele duminici după cele 90 de zile. Calcularea tuturor paşilor are loc în situaţia în care ar exista voinţa majorităţii Parlamentului, însă, în prezent, formaţiuni ca PNL, USR şi UDMR nici nu vor să audă de asemenea alegeri. 

Jumătate de an de interimat

Soluţia anticipatelor ar însemna că partidele şi Klaus Iohannis îşi asumă faptul că România va fi guvernată de un Cabinet interimar aproape jumătate de an. O jumătate de an în care trebuie gestionată pandemia de coronavirus care a ajuns la o adevărată criză sanitară, cu peste 16.000 de persoane infectate pe zi şi sute de decese, creşterea alarmantă a preţurilor la alimente, la energie şi gaze, dar şi blocaj al unor instituţii. De exemplu, liberalii nu vor să plafoneze preţurile la energie şi la gaze în Parlament, ci merg pe varianta de OUG, ceea ce înseamnă că trebuie un Guvern cu puteri depline.

Nu în ultimul rând, toate partidele ar intra în logica de campanie, pentru că fiecare formaţiune va căuta să puncteze electoral, astfel încât la alegeri să obţină cât mai multe procente. Ceea ce înseamnă că gestionarea crizelor se va bate cap în cap cu acţiunile electorale. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările