Alegerile prezidenţiale din R.Moldova, între democraţie şi putinism. Igor Dodon versus Maia Sandu, la ruleta jocurilor geopolitice dintre est şi vest

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele PAS,Maia Sandu şi preşedintele R.Moldova, Igor Dodon    Sursa Foto:Blacknews.ro
Preşedintele PAS,Maia Sandu şi preşedintele R.Moldova, Igor Dodon    Sursa Foto:Blacknews.ro

Alegerile prezidenţiale care vor avea loc duminică în R.Moldova reprezintă un test pentru firava democraţie a statului frate de peste Prut, într-un context dificil marcat de pandemia de COVID-19 şi de factorul geopolitic, prezent la toate alegerile desfăşurate în Republica Moldova.

Chiar dacă în cursa pentru preşedinţia statului moldav s-au înscris opt candidaţi, doar doi dintre aceştia sunt creditaţi cu cele mai mari şanse: actualul preşedinte, socialistul (independentul) Igor Dodon şi liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), fostul premier Maia Sandu. Ca şi la alegerile din 2016, Kremlinul a fost o prezenţă activă în campania electorală în favoarea lui Dodon în timp ce Bucureştiul şi UE au preferat să facă un jos pasiv.

Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma DA), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat), Violetta Ivanov (Partidul Şor), Octavian Ţîcu (Partidul Unităţii Naţionale) şi Dorin Chirtoacă (Unirea) sunt ceilalţi şase candidaţi înscrişi în lupta pentru fotoliul de preşedinte al R.Moldova. Înaintea scrutinului prezidenţial de duminică, Igor Dodon este creditat cu 41,7% din intenţiile de vot, iar Maia Sandu, cu 24,5% din preferinţe, potrivit sondajelor lansate în piaţă la Chişinău, fiind urmaţi de: Andrei Năstase cu 12,2% din intenţiile de vot, Renato Usatîi cu 8,6% şi Violeta Ivanov, cu 6,1% dintre opţiuni.

Marea problemă a acestor alegeri o reprezintă ingerinţa Federaţiei Ruse în jocul electoral de peste Prut în favoarea pro-putinistului Igor Dodon, un preşedinte preferat de silovikii lui Putin, prin stilul său slugarnic şi lipsit de personalitate. Pentru ruşi miza este neschimbată: menţinerea R.Moldova într-o zonă gri de la graniţa dintre EST şi VEST, unde influenţa UE şi a NATO să fie inexistentă.

Vedem ce se întâmplă în jurul R. Moldova şi cunoaştem nevoile poporului moldovean în dezvoltarea atât a democraţiei, cât şi a economiei. Dar cine cumpără vin moldovenesc? În Franţa cumpără cineva vin moldovenesc? Cine are nevoie de el pe pieţele europene, acolo nu au unde să-l pună pe al lor. Acolo, când sunt transportate produse viticole din ţară în ţară, chiar şi în cadrul Uniunii Europene, fermierii sunt opriţi pe drum şi totul este aruncat, vărsat în câmp deschis”, a subliniat Vladimir Putin, răspunzând la întrebări ale participanţilor la clubul de discuţii Valdai.

Astfel, că la nici 30 de ani de la obţinerea suveranităţii şi independenţei sale, Republica Moldova nu a reuşit să se pună la adăpost de influenţa Kremlinului. Ori, după moţiunea de cenzură şi demiterea guvernului Maia Sandu, influenţa rusă în mica republică moldavă sporeşte pe seama „marionetelor” locale angrenate într-un proiect de menţinere a statului într-o zonă geopolitică gri de la periferia Est-Vest.

Chişinăul a picat demult testul maturităţii politice pentru europenizarea statului

Republica Moldova a picat anul trecut testul maturităţii politice de a continua reformele pentru democratizare şi europenizare a statului. Profilul actual al candidaţilor e suficient de eterogenă pentru ca orice scenariu acum avansat să fie hazardat. Recent, directorul serviciilor ruse de informaţii externe (SVR) Serghei Narîşkin, acuză Departamentul de Stat american de faptul că încurajează opoziţia lui Dodon să organizeze „acţiuni de protest în masă” după alegeri şi acuză Ambasada Statelor Unite la Chişinău că s-ar face vinovată de faptul că le cere forţelor de securitate să nu intervină în cazul unor manifestaţii. Şeful spionajului rus acuzase în comunicat Statele Unite de faptul că au încercat deja să influenţeze în mod grosolan situaţia post-electorală în Belarus şi Kîrgîzstan anul acesta.

Dar aceste acuzaţii n-au niciun fundament, şi au fost făcute în contextul recentelor dezvăluiri făcute de RISE Moldova şi Centrul „Dossier” despre implicarea „soft power-ului rusesc” în aceste alegeri prezidenţiale. Tactica e una consacrată de manualele de propagandă ale KGB-ului – „maskirovka”, prin care atenţia publicului este sustrasă de teme irelevante cu scopul de a reseta rapid agenda publicului. Miza este cu atât mai mare, cu cât acuzaţiile lui Narîşkin vin să completeze o altă dezinformare lansată de reţeaua pro-Dodon de pe Telegram potrivit căreia opoziţia pro-europeană (a se citi Maia Sandu) ar pregăti un Maidan după victoria lui Dodon. Rolul acestor naraţiuni propagandistice constă în mobilizarea electoratului rusofon, susceptibil în faţa mesajelor pro-Kremlin, în favoarea actualului preşedinte.

În materialele anterioare publicate pe Jurnaliştii.ro la începutul lunii octombrie s-a punctat despre implicarea Departamentului pentru relaţii inter-regionale şi culturale cu ţările străine a Administraţiei lui Putin în „coordonarea” lui Igor Dodon şi a altor personaje din R. Moldova. De asemenea, acum câteva săptămâni, jurnaliştii de la RISE Moldova şi Centrul „Dossier” au făcut publice o serie de documente provenite dintr-o scurgere de informaţii care demonstrează cu mai multe detalii gradul de implicare clandestină şi ilegală a serviciilor de informaţii ruse în Republica Moldova, avându-l drept protagonist central pe preşedintele Igor Dodon – candidat independent sprijinit de Partidul Socialiştilor.

Investigaţia demonstrează cum Kremlinul l-a coordonat pe deputatul şi apoi preşedintele Dodon prin intermediul unei aşa-numite „subdiviziuni moldoveneşti” – structură a Departamentului condus de generalul SVR Vladimir Cernov care se ocupă cu întocmirea de note informative şi rapoarte despre politicieni, monitorizează informaţii compromiţătoare despre anumite persoane publice, şi chiar îşi permit să redacteze discursurile unor politicieni şi oficiale moldoveni conform liniilor ideologice trasate de Kremlin. Strategii de la Kremlin se mai implică în procesul electoral din Republica Moldova şi prin promovare deschisă a lui Igor Dodon ca fiind, chipurile, singurul lider capabil să rezolve ţării cu ajutorul Federaţiei Ruse. Unele din aceste „măsuri active” se pot vedea cu ochiul liber, mai ales dacă ne uităm peste conţinutul materialelor cu conţinut electoral difuzate de holdingul mediatic al lui Dodon, unde se insista constant asupra necesităţii accesării ajutoarelor venite din Rusia.

Citeşte analiza completă pe Jurnaliştii.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite