Prima femeie care a candidat la preşedinţia României: „Mi se spunea să mă întorc la cratiţă”

Avocata Graţiela Bârlă a fost prima femeie din istoria României care a îndrăznit să intre într-o cursă prezidenţială. Se întâmpla în anul 2000 şi se încheia cu un rezultat ruşinos: 0,55%.

Mai sunt cinci săptămâni până la alegerile prezidenţiale şi lista candidaţilor a fost închisă. Avem 14 nume din care ne vom putea alege viitorul preşedinte, cu două mai puţin decât în 1996, când s-a înregistrat cel  mai mare număr de candidaţi. 

Pentru a doua oară în istoria alegerilor prezindenţiale din România, buletinele de vot nu vor fi populate doar cu reprezentanţi ai sexului masculin. Elena Udrea (Partidul Mişcarea Populară) şi Monica Macovei (candidat independent) vor candida la scrutinul din 2 noiembrie, însă prima femeie care a aspirat la cea mai înaltă funcţie în stat a fost Graţiela Bârlă, în anul 2000.

Astăzi, ca şi atunci, Graţiela Bârlă se ocupă cu avocatura şi este dezamăgită că aproape nimeni nu-şi mai aminteşte de îndrăzneala ei de a fi prima femeie care candidează la prezidenţiale: „Sunt un om care călătoreşte mult şi mi s-a întâmplat să ajung în diverse colţuri din lumea asta şi să mi se spună: «Noi te cunoaştem, ai candidat la preşedinţie şi eşti singura femeie de acolo». Lucru pe care românii îl spun mai puţin. Şi asta mi s-a întâmplat în Canada, Statele Unite, Brazilia, Caraibe, Franţa, Germania. Oameni pe care nu-i cunosc şi numai pentru că le-am spus numele şi am intrat într-un anume context mi-au spus «ştim despre tine, ai fost curajoasă să candidezi». La momentul acela, ziarele străine au scris despre mine într-un mod incredibil, nici eu n-am ştiut, inclusiv în Japonia a apărut un articol foarte frumos”.

„Ion Iliescu mă privea cu un aer patern”

Adevărul este că nici măcar atunci, în 2000, românii n-au fost foarte impresionaţi de apariţia unei femei în campania pentru prezidenţiale. Graţiela Bârlă n-a reuşit să obţină decât 61.455 de voturi, adică 0,55 %. Ea pune acest scor infim pe seama prejudecăţilor rămase din vremea când Elena Ceauşescu dirija o bună parte din politica României comuniste. „Din păcate, imaginea femeii în politică a fost puternic afectată de prezenţa soţiei fostului dictator. Ştim foarte bine ce tip de reacţie exista faţă de femeie, care era privită într-un mod condescendent, ca o gospodină care nu are voie să iasă din tipare. Chiar şi mie mi s-a spus: «De ce nu te întorci la cratiţă?». Şi la dezbaterea televizată am fost privită într-un mod ciudat. Domnul Iliescu mă privea aşa cu un aer patern, domnul Petre Roman îmi zâmbea complice spunându-mi «nu ştiu ce naiba cauţi aici, dar e amuzant să fii şi tu». Iar Corneliu Vadim Tudor mă privea ca şi cum nu existam”.

Graţiela Bârlă nu le acordă prea multe şanse nici celor două femei care vor candida la alegerile prezidenţiale din această toamnă: „Este evident că România nu era pregătită în momentul în care eu am candidat şi nici azi nu cred că este foarte pregătită pentru candidatura unei femei. În România, femeile au un tip de modestie nejustificată. Aţi observat că în politica românească sunt puţine femei şi cele care sunt lasă impresia că sunt manevrate de domni care ştiu mai bine ce au de făcut. Eu sunt convinsă că nu peste multă vreme România se va pregăti pentru acest tip de deschidere, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări. Brazilia are preşedinte femeie. Acum 20 de ani nimeni nu-şi imagina că o braziliancă va fi în fruntea ţării. Poate că peste cinci ani vom vedea şi în România un preşedinte femeie”.

Nu am avut, din păcate, un preşedinte de talia lui Ştefan cel Mare, cu ghilimelele de rigoare, dar mi-aş dori un astfel de om. Mi-aş dori un Vlad Ţepeş, pentru că niciunul, dintre cei care există astăzi şi care se pregătesc, nu e în stare să se lase pe sine deoparte şi să primească această uriaşă coroană care este România. Graţiela Bârlă, prima femeie care a candidat la preşedinţia României