Alegeri prezidenţiale 2014. Ce candidat a folosit din plin campania negativă. Ce pierde şi ce câştigă din această strategie
0
Asupra lui Klaus Iohannis, candidatul ACL la Preşedinţie, s-au năpustit cele mai multe atacuri în campania electorală pe care Victor Ponta, le-a răspândit prin reţelele de socializare, dar şi prin instituţiile statului. Cât de eficientă este o campanie negativă? Care este limita până la care pot merge prezidenţiabilii cu loviturile la adresa contracandidatului tău? La acesta întrebări au răspuns analiştii politici contactaţi de Adevărul.
Campaniile politice negative au devenit o practică tot mai frecventă, mai ales în perioada de campanie electorală. Candidaţii de anul acesta nu fac notă discordantă şi folosesc din plin tehnicile de campanie negativă, deşi nu sunt asumate de niciunul dintre contracandidaţi, aşa cum observă şi analiştii politici contactaţi de „Adevărul“. Ultima astfel de încercare apărută în spaţiul public este îndreptată împotriva candidatului ACL, Klaus Iohannis.
Pensionarii din Brăila, Dolj şi Suceava au primit prin Poştă, alăturat cuponului de pensii, şi pliante prin care era transmis mesajul: „Traian Băsescu îl susţine pe Klaus Iohannis. Klaus Iohannis vrea să-ţi taie pensia“. În urma plângerilor făcute de ACL, Birourile Judeţene din oraşele menţionate au interzis distribuirea către pensionari a acestor pliante de către Poşta Română. ACL spune că în spatele acestei campanii se află Victor Ponta şi PSD. La acel moment, Poşta Română a anunţat că a încheiat un contract cu alianţa electorală PSD-UNPR-PC pentru distribuirea de pliante electorale, prin serviciul de marketing direct şi că nu-şi asumă conţinutul mesajelor electorale.
„Este o campanie murdară“
Adi Zăbavă, analist politic, crede că PSD profită de sensibilitatea acestui electorat după ce s-a confruntat cu tăierea pensiilor din 2012, însă conţinutul mesajului poate fi analizat atât din punctul de vedere al moralităţii, cât şi al legalităţii. „Este o campanie murdară. Cred că se pune şi problema legalităţii. Se spun lucruri care nu pot fi demonstrate. Este o tehnică care este pusă sub semnul întrebării. Oricine poate încheia un contract cu Poşta Română pentru a trimite astfel de pliante? Este o tehnică înteresantă în sensul că ajunge la om. Din acest punct de vedere, poate avea repercusiuni asupra votului pentru că pensionarii, dacă le spui că Iohannis este precursorul lui Traian Băsescu, care a tăiat pensiile, este foarte sensibil la acest mesaj“, a spus Adi Zăbavă, blogger „Adevărul“.
Pliantul primit de pensionari FOTO specialarad.ro
Partidul care îl susţine pe Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din acest an nu se află la prima tentativă de denigrare a lui Klaus Iohannis. Atacul Gabrielei Firea, purtătorul de cuvânt al PSD, care a spus despre Iohannis că nu este un om complet pentru că nu are copii, nu a rămas fără ecou, afirmaţiile sale fiind taxate de societatea civilă. După valul de reacţii, Firea nu şi-a retractat afirmaţiile, ci doar s-a rezumat să-şi ceară scuze faţă de familiile care din diferite motive nu au avut copii.
Purtătorul de cuvânt al PSD, senatoarea Gabriela Firea nu s-a învăţat minte şi a ieşit ieri într-o declaraţie de presă pentru a ridica nişte semne de întrebare referitoare la implicarea familiei Iohannis în traficul cu copii. „În anul 1997 ziaristul Dan Tapalagă scria în Ziua de Ardeal despre implicarea cuplului de profesori Iohannis în adopţii de copii din comuna Răşinari, judeţul Sibiu, pentru cetăţeni canadieni şi era emisă ipoteza că aceşti copii au devenit piese de schimb în bănci de organe“, a susţinut Gabriela Firea, într-o conferinţă de presă.
„Campania a fost mai dură cu Iohannis“
O altă armă pe care o folosesc social-democraţii împotriva lui Klaus Iohannis este legat de numărul caselor pe care le deţine acesta: şase. În plus, o altă caracterisită a lui Iohannis exploatată în sens negativ de către PSD este lentoarea discursului său. „Când mă insulta Traian Băsescu, avea un farmec. Când mă insultă domnul Iohannis cu aceleaşi cuvinte, ne apucă somnul“, spunea chiar azi Victor Ponta.
„Oficial, nu a recurs niciun candidat la campanii negative. Au existat atacuri mai mult prin intermedari, prin comunicatorii partidelor. La atacuri directe, Klaus Iohannis a fost mai dur cu Victor Ponta decât invers. Klaus Iohannis îl atacă pe Ponta cu faptul că este un om al sistemului, pe când Victor Ponta foloseşte intermediari. Per ansamblu, campania a fost mai dură cu Iohannis“, crede Radu Magdin, analist politic.
Social media este o altă tehnică de anti-campanie care a cuprins tot mai mult contur şi în România. Astfel, apar profiluri pe paginile de socializare împotriva candidaţilor la Preşedinţie. Un astfel de profil care circulă pe paginile de Facebook ale utilizatorilor este „Demite-l“, creat împotriva lui Traian Băsescu în 2012, şi folosit în prezent pentru a duce o campanie anti-Iohannis. Acest profil îl înfăţişează pe Klaus Iohannis ca fiind doar un interpus al lui Traian Băsescu în această campanie pentru alegerile prezidenţiale. „Campaniile negative au fost aduse cel mai mult împotriva lui Iohannis. Fie că vorbim de problema adopţiilor, de cele şase case, de faptul că tace. Este adevărat că de Iohannis se ştia şi cel mai puţin. S-au făcut împotriva lui Iohannis pentru că avea o imagine bună“, arată Zăbavă.
Victor Ponta, agentul 007
Împotriva lui Victor Ponta, cele mai dese acuzaţii venite din partea contracandidaţilor vizează personalitatea sa duală, după cum observă Adi Zăbavă. „În ceea ce îl priveşte pe Victor Ponta, s-a încercat să se meargă pe aceste caracterisitici, dualitate, minciună. Iar agentul acoperit a venit ca să arate că Ponta minte mai mult decât că a fost ofiţer acoperit, serviciile având o imagine bună“, crede Zăbavă.
Deşi cel care a arătat cu degetul către Victor Ponta în ceea ce priveşte colaborarea sa cu SIE a fost Traian Băsescu, contracandidaţii săi, în special Elena Udrea, au folosit această muniţie pentru a-l ataca pe Victor Ponta. Magdin crede că impactul ar fi fost mai intens dacă Traian Băsescu nu invoca ofiţerul acoperit dinainte să-i dezvăluie şi identitatea în persoana lui Victor Ponta. „Băsescu a invocat tema ofiţerului acoperit dinainte să spună numele lui Victor Ponta. Subiectul a fost epuizat, iar momentul desconspirării nu a mai luat prin surprindere“, arată Magdin.
„Au efect asupra votului“
Cât de eficiente sunt campaniile negative? Magdin este de părere că acestea contează în măsura în care informaţia pe care o folosesc contracadidaţii este nouă. „Dacă aduc un element de noutate, s-ar putea să fie mai eficientă. În situaţia în care repetă aceleaşi stereotipii, campania nu mai are acelaşi efect“, crede Magdin. Nici Zăbavă nu contestă importanţa campaniilor negative, mai ales în campania electorală. „În perioada asta, cea mai mare parte din campanie este negativă. Vorbim şi de nişte alegeri personalizate. Tot ce ţine de aceste campanii negative contează. Au efect asupra votului“, mai spune analistul politic.
Un studiu efectuat în 2008 pe un eşantion de 700 de indivizi a reflectat faptul că impactul campaniilor negative asupra cetăţenilor este în strânsă legătură cu genul candidatului. Astfel, campaniile negative îndreptate către femeile – politician au slabe efecte asupra acestora, în timp ce respondenţii au semnalat faptul că bărbaţii – politician sunt afectaţi de campaniile negative.
Citeşte şi:
Ponta, despre tandemul Dragnea-Ghiţă: Deocamdată eu sunt şeful PSD
Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la Mediaş, întrebat despre tandemul Dragnea-Ghiţă, că mai întâi trebuie să se vorbească despre România şi că, deocamdată, el este şeful PSD.
Liviu Dragnea şi Sebastian Ghiţă au anunţat că vor candida în tandem pentru şefia PSD, după ce Victor Ponta va câştiga alegerile. Anunţul celor doi ar putea reactiva un alt tandem celebru în PSD Marian Vanghelie - Mircea Geoană, mai ales că cei doi au fost surprinşi de curînd luând masa împreună. Analiştii politici contactaţi de „Adevărul“ au analizat efectul luptei premature pentru şefia PSD.
Se încarcă comentariile...
