Al cui avocat mai e Victor Ciorbea? Cum a ajuns fostul premier CDR în anturajul PSD

Al cui avocat mai e Victor
Ciorbea? Cum a ajuns fostul premier CDR în anturajul PSD

Victor Ciorbea, la un moment cel mai apreciat politician din România

Oficial, Victor Ciorbea e Avocatul Poporului. În realitate, a dovedit o mare preocupare faţă de faptele politicienilor cu probleme penale. „Adevărul“ vă prezintă portretul avocatului dator la bănci.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procuror şi judecător înainte de 1989, Victor Ciorbea pune bazele mişcării sindicale din România imediat după Revoluţie. Conduce Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere (CNSLR), o mişcare mai degrabă pro-FSN în acele vremuri agitate. În paralel cu CNLSR, pe piaţa mişcării sindicale mai exista şi Confederaţia Frăţia, condusă de Miron Mitrea, pe atunci un critic acerb la adresa Puterii. Până la urmă, cele două mişcări sindicale fuzionează, dar Victor Ciorbea devine un opozant al puterii FSN-iste şi înfiinţează o altă confederaţie, CSDR.
De aici până la politică n-a fost decât un pas. Ciorbea ajunge în Convenţia Democrată din România şi, în prima parte a anului 1996, câştigă meciul cu Ilie Năstase pentru Primăria Capitalei. Aşadar, un sindicalist anonim îl învigea pe marele tenismen. Începea vremea schimbării. În toamnă, Victor Ciorbea este numit premier de preşedintele Emil Constantinescu. Rezistă mai puţin de doi ani, după clinciuri nenumărate cu Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor din partea PD. În mod normal, biografia politică a lui Victor Ciorbea ar trebui să se oprească aici. „Am făcut politică de liga 1 doar doi ani - din ’96 până în ’98. Am încercat să continui la nivelul ligii a doua, a diviziei B, dar acum m-am retras de tot. Sunt, probabil, cel mai tânăr pensionar politic, după ce am fost cel mai tânăr premier. M-am retras la «pensie» la 49 de ani“, recunoştea Ciorbea într-un interviu pentru „Evenimentul Zilei“ din urmă cu 10 ani.

În 2003, Victor Ciorbea face credit pentru a-şi cumpăra un teren de casă în apropierea Lacului Floreasca. „Ne chinuim de vreo patru ani. Ne-am apucat să facem casa asta mai mult pentru fetiţă. Ea şi-a făcut studiile în America şi avea foarte mulţi colegi cu stare, la care era invitată în vizită. I-am spus şi noi să-şi cheme prietenii, dar unde era să-i aducă? În celebrul nostru apartament de şaizeci şi ceva de metri pătraţi? Aşa ne-am gândit să luăm terenul pentru casă. Am cumpărat 420 de metri pătraţi cu 200 de euro metrul, iar acum un metru pătrat acolo e 2.000 de euro. Am făcut un credit la bancă, rata e mare, şi de asta muncim acum aşa de mult“, povestea Ciorbea. A bătut ţara în lung şi-n lat, împreună cu soţia, apărând tot felul de cauze mărunte pentru a-şi achita creditul. Încă mai e dator.

În 2008, se ceartă cu Victor Ponta într-un studio de televiziune. „Mă atacaţi pentru că nu sunt nici bolşevic, nici securist, nici fiu de-al lor, nici nomenclaturist. N-am nici o şansă în politică şi de aia m-am retras de 4 ani. Vă las să evoluaţi şi iată unde aţi ajuns. Ăştia sunteţi! FSN 1 cu FSN 2 şi cu caşcavalurile de miliarde împărţite între voi“, îi striga Ciorbea lui Ponta.

Patru ani mai târziu, Ciorbea devenea candidat PNL – FSN 2, dacă ar fi să respectăm chiar vorbele sale – şi ajunge senator. În primăvara lui 2014, uită de conflictul cu Victor Ponta şi acceptă funcţia de Avocat al Poporului din partea PSD, deşi, formal, era membru PNL. Azi, peste 100 de mii de oameni îi cer demisia într-o petiţie online, după ce a contestat la Curtea Constituţională legea care îi interzice unui condamnat penal să devină premier, practic un cadou pentru Liviu Dragnea. 


Am făcut politică de liga 1 doar doi ani - din ’96 până în ’98. Am încercat să continui la nivelul ligii a doua, a diviziei B.

Victor Ciorbea, Avocat al Poporului

Victor Ciorbea a ajuns în funcţia de Avocat al Poporului în aprilie 2014, acesta fiind propus de grupurile PSD din Senat şi Camera Deputaţilor. Din acel moment, Ciorbea a arătat că nu a uitat cine l-a susţinut pentru această funcţie şi a evitat sau a refuzat să atace la CCR mai multe ordonanţe simple sau de urgenţă controversate. Acesta a preferat, însă, să se asigure că mai multor politicieni sau oameni de afaceri le sunt respectate drepturile în închisoare.

„Ordonanţa traseiştilor“
O primă dovadă a pasivităţii lui Victor Ciorbea a avut loc după adoptarea de către Guvernul Ponta, în august 2014, a Ordonanţei de Urgenţă numărul 55/2014, cunoscută mai mult ca „Ordonanţa Dragnea“ sau „Ordonanţa traseiştilor“. Prin acest act a fost suspendată pentru 45 de zile legea care prevedea ca primarii să-şi piardă mandatul în cazul în care părăsesc partidul sub sigla căruia au fost aleşi.
Fostul preşedinte Traian Băsescu, la acel moment şeful statului, dar şi reprezentanţii societăţii civile au cerut Avocatului Poporului să atace ordonanţa la Curtea Constituţională. „Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu stabileşte pentru Avocatul Poporului obligativitatea sesizării Curţii Constituţionale, aceasta fiind o atribuţie pe care legiuitorul a lăsat-o la latitudinea sa“, arăta Victor Ciorbea, în răspuns la solicitarea acestora.  Mai mult, Ciorbea a mai precizat că „aspectele sesizate excedează competenţei instituţiei” şi că, dacă ar depune sesizare, şi-ar depăşi „poziţia sa de neutralitate şi de obiectivitate”.

După ce a ajuns în Parlament şi a trecut de vot, legea a ajuns pe masa CCR. Judecătorii au decis că actul normativ era neconstituţional. În urma „Ordonanţei Dragnea“, PSD „a câştigat“ 500 de primari.
În martie 2015, Avocatul Poporului a refuzat să se pronunţe în două momente importante. Pe 13 martie, Guvernul Ponta a adoptat o Ordonanţă de urgenţă în care erau modificate 26 de legi. 13 organizaţii neguvernamentale i-au cerut lui Ciorbea să atace la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă nr. 2/2015 care fusese adoptată şi fără a fi fost pusă anterior în dezbatere publică. Avocatul Poporului a refuzat.

Nu s-a implicat în cazul Şova
Al doilea caz a fost cel referitor la votul privind încuviinţarea arestării preventive a lui Dan Şova. Din totalul de 168 de senatori prezenţi în sală, la momentul votului, au votat 151. Au fost 79 de voturi „pentru”, 67 „împotrivă” şi cinci anulate. De la tribuna Senatului s-a anunţat că „nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor”, drept urmare „Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă” a lui Dan Şova. APADOR-CH i-a cerut Avocatului Poporului, în martie 2015, să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa articolului din Statutul senatorilor şi deputaţilor în baza căruia Camera Superioară a decis că nu poate ridica imunitatea lui Dan Şova, respingând cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului PSD. Victor Ciorbea nu a acţionat în acest sens.

Vizită în puşcărie pentru Oprescu
Pe de altă parte, Avocatul Poporului a fost îngrijorat de tratamentul de care au parte mai mulţi politicieni şi oameni de faceri aflaţi după gratii. În martie 2015, Avocatul Poporului s-a declarat îngrijorat de condiţiile din penitenciarul în care era închisă fostul ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie.

Şase luni mai târziu, în septembrie, a mers să vadă dacă-i sunt respectate drepturile lui Sorin Oprescu, aflat în arest preventiv. După ce l-a văzut pe fostul edil, Ciorbea a declarat că din cauza stării de sănătate, Oprescu ar trebui internat. De atenţia lui Oprescu a beneficiat recent şi Liviu Luca, fost lider de sindicat, condamnat la zece ani de închisoare pentru delapidare.  Joi,  Victor Ciorbea a atacat la CCR articolul din Legea de funcţionare a Guvernului, care nu permite ca persoanele cu condamnări penale să ocupe demnitatea de ministru sau prim-ministru, act normativ care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să ajungă şeful Guvernului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: