Lipsa unui dialog constructiv cu societatea civilă şi implicit cu vocile care protestează în PMAN este o bilă neagră pentru liderii AIE-3, care nu par dispuşi să îşi asume ceea ce au promis oamenilor: reforme structurale şi continuarea anchetei în cazul miliardului furat de la BEM. Indiferent că în spatele oamenilor care au ieşit în stradă la Chişinău, se află oameni cu interese „oculte aflaţe în slujba regimului putinist”, partidele pro-europene de la guvernare sunt obligate să iasă la dialog pentru a se  evita excaladarea evenimentelor într-o anarhie generalizată, greu de administrat în contextul războiului din Donbass şi al relaţiei tensionate cu autorităţile separatiste de la Tiraspol. Pe de altă parte, pe fondul lipsei de acţiune a liderilor AIE-3 tot mai mulţi politicieni cu vederi pro-ruse din Republica Moldova încearcă să deturneze protestele anti-corupţie din PMAN şi implicit să inducă demisia Guvernului şi organizarea de alegeri anticipate. O altă problemă a Cabinetului Streleţ o reprezintă întârzierea negocierilor cu FMI pentru acordarea unui împrumut care să salveze pentru moment prăbuşirea economică a Republicii Moldova în timp ce Rusia şi-a arătat din plin bunăvoinţa: a ridicat embargoul impus acum 2 ani pentru 55 de companii moldoveneşti la exportul de legume, fructe şi carne pe piaţa rusească. La rândul lor, liderii AIE -3 au propus organizarea unui referendum de modificare a Constituţiei Republicii Moldova astfel încât preşedintele statului moldav să poată fi ales cu 51 de voturi şi nu cu 61 de voturi cum este procedura constituţională în momentul de faţă. Astfel, o iniţiativă legislativă a fost înregistrată în plenul de la Chişinău de către  un grup de 49 de deputaţi din toate cele trei partide din cadrul  alianţei de la guvernare (PLDM, PL şi PDM). În cadrul referendumului, cetăţenii urmează să răspundă la întrebarea: „Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova cu votul majorităţii deputaţilor aleşi?”.

Procurorul Mariana Alexandru, un vector al luptei anti-corupţie la Chişinău?

În contextul politic actual, această iniţiativă politică a liderilor AIE 3 pică prost întrucât situaţia economică  este prioritară pentru moldoveanul de rând şi nu alegerea viitorului şef al statului în contextul în care viitorul împrumut de la FMI stă sub semnul întrebării. În ceea ce priveşte reforma Justiţiei, majoritatea pro-europeană de la Chişinău a făcut paşi mici dar importanţi alături de UE prin selectarea procurorului român, fost angajat al DNA, care va veni în Moldova pentru a asigură asistenţa necesară instituţiilor aflate în prima linie în lupta cu corupţia. 

Astfel,fostul procuror DNA va avea posibilitatea să examineze şi să revizuiască anumite dosare de interes public în mod independent, informând ulterior instituţiile beneficiare cum ar fi, CNA şi Procuratura Generală, despre concluziile sale. Totodată, expertul român va oferi consultanţă în procesul de cercetare, investigare şi urmărire penală a dosarelor procesate. În acest sens, Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a precizat următoarele : „În cazul în care va depista anumite neregularităţi grave în cadrul procesului de examinare a dosarelor, expertul va informa fără întârziere instituţiile beneficiare şi Delegaţia UE cu privire la acest fapt”. Potrivit şefului UE la Chişinău, procurorul Mariana Alexandru a fost selectat dintr-un grup  de experţi cu abilităţi şi calificări similare din diferite state membre ale UE. Procesul de selecţie a fost efectuat prin intermediul mecanismului de selecţie a experţilor non-cheie din cadrul proiectului, care este în deplină concordanţă cu normele şi reglementările Uniunii Europene în domeniul achiziţiilor publice generale. Instituţiile beneficiare sunt Procuratura Generală, Inspectoratul Naţional de Investigaţii şi Direcţia Generală Urmărire Penală de pe lângă Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne , Serviciul Vamal şi Centrul Naţional Anticorupţie. În momentul de faţă, situaţia politică de la Chişinău este volatilă şi stă sub semnul presiunii străzii care prin liderii săi vor să arunce în derizoriu paşii mărunţi făcuţi de către politicienii moldoveni spre Occident, prin reîntoarcerea spre regimul putinist. Noul acord cu FMI ar putea fi în momentul de faţă salvarea AIE -3 şi implicit al drumului european însă liderii partidelor pro-europene trebuie să îşi asume sifonarea banului public altfel vor fi carne de tun pentru coloana a cincea putinistă condus de Renato Usatâi.