Aici sunt banii dumneavoastră!

„Pe ce s-au dus 60 de miliarde de euro în ultimii 10 ani în educaţiei”? Este întrebarea disperată a premierului Cîţu adresată „elitelor” politice ale ţării. Ele au dirijat şi consumat aceşti bani. În folosul lor, nu al ţării. România este mult în urma altor state europene la educaţie, sisteme de sănătate, infrastructură, digitalizare, dezvoltare rurală, dezvoltare turistică  şi multe altele. 1000 de şcoli au încă wc-ul în fundul curţii şcolilor.

În anul 2021. Ne amăgim cu aspecte colaterale,  când esenţa o vedem în cozile imense de maşini pe şoselele importante, în abandonul şcolar, în împrumuturile tot mai mari fără de care România ar da faliment.

Pe ce s-au dus 60 de miliarde de euro în educaţie, în ultimii 10 ani?

Pe funcţionarea şcolilor, ar fi tentaţi să spună mulţi români. Da, dar cu ce eficienţă au fost cheltuiţi aceşti bani, sub înţeleapta conducere a „elitelor” politice?

Iată cu ce eficienţă.

1. Pandemia scufundă învăţământul în cel mai negru scenariu. Chiar guvernul recunoaşte că un milion de elevi nu au acces la învăţământul online;

2. România este ruşinea Europei,  pe ultimul loc în Europa la testele PISA. Nu s-a adoptat niciun scenariu pentru remedierea acestei situaţii;

 3. Doar două universităţi româneşti, din cele peste 100 (de stat, private şi militare) luate în calcul, figurează în top 1000 şi doar 12 figurează în top 2000, conform Webometrics;

 4. 44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali;

5. 37% dintre absolvenţii de gimnaziu nu iau 5 la matematică la Evaluarea Naţională pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice;

6. Doar 50% dintre elevi, înscrişi în clasele terminale,  promovează examenele naţionale;

7. Un milion de elevi au făcut liceul degeaba, în ultimii 15 ani. N-au luat Bacalaureatul sau nu s-au înscris la acest examen;

8. Zeci de licee funcţionează în continuare cu zero promovare la Bacalaureat;

9. Avem 18% abandon şcolar, iar la trecerea de la clasa a VIII-a la liceu, abandonul este de 27%; 10. Populaţia şcolară a scăzut în ultimii 15 ani cu 1,5 milioane elevi. Iar numărul studenţilor s-a redus la jumătate;

11. 500.000 de elevi sunt trecuţi în scripte şi cataloage, fără să vină la şcoală. Un abandon şcolar ascuns;

12. Doar 20% dintre elevi învaţă la Şcoala Profesională, în timp ce în Germania sunt 70%;

13. Nu există suficiente trasee educaţionale, pentru ca şcoala să se plieze pe nevoile, cerinţele, aptitudinile elevilor. Nu avem o selecţie la admiterea la liceu. Şcoala se comportă ca un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate;

14. Nu există Orientare Şcolară şi Profesională de calitate, care să îndrume elevii pe traseele educaţionale potrivite cu personalitatea lor.

15. Nu există mecanisme de urmărirea a eficienţei cheltuirii fondurilor alocate;

16. Nu există un sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, care să măsoare progresul şcolar al elevilor;

17. Nu există motivarea salarială care să genereze performanţa  profesorilor;

18. Nu s-a actualizat legislaţia după ce PSD a modificat Legea Educaţiei Naţionale cu 63 de OUG-uri;

19. Avem încă 900 de şcoli cu WC-ul în curtea şcolii, fără asigurarea unor norme elementare de igienă;

20. Nu s-a aplicat legea care reduce la 20, 25, 30 numărul de ore săptămânale la primar, gimnaziu, liceu.

Aici sunt banii dumneavoastră!

Companii de stat cu pierderi imense şi fără contribuţii esenţiale la bunul mers al societăţii

Poşta Română,  21.000 de salariaţi

Şi sute de sedii în toată ţara. Anul trecut, Poşta Română a fost ajutată cu cu 170 milioane de lei de la bugetul de stat pentru plata unor datorii. Ce este de neînţeles. În ultimii 10-15 ani comunicaţiile se produc în majoritate online, transferurile de bani de asemenea online (banii şi salariile vin direct în cont, la majoritatea cetăţenilor), transportul pachetelor a fost preluat, în mare parte,  de firmele de curierat rapid. Sigur că mai sunt cetăţeni, mai ales cei în vârstă, care nu au access la servicii online, din diverse motive. Totuşi, să păstrezi acelaşi număr de funcţionari poştali e o prostie. Conducerea Poştei Române vrea să concedieze 300 de salariaţi din 21.000. Apă de ploaie!

Sunt multe alte companii care trăiesc din ajutoare de la stat, fără să fie capabile să funcţioneze eficient. Premierul Cîţu le-a cerut planuri de restructurare dar, cu excepţia TAROM, restul se fac că plouă. Îşi scot salariaţii în stradă să facă demonstraţii. Sub conducerea „înţeleaptă” a sindicatelor.

Se pare că premierul Cîţu s-a înmuiat, de frica demonstraţiilor şi grevelor, cum am văzut zilele acestea la mineri, la CEO, Combinatul Energetic Oltenia.

Secretariatul General al Guvernului, 5000 de salariaţi

Este vârful aisbergului pentru birocraţia românească. Nava amiral. Are 4492 de salariaţi, cu un buget de  1,98 miliarde lei (+5% anul acesta), din care cheltuieli de personal 488,2 milioane lei (15,9%). Restul de 1,5 miliarde lei nu ştim pe ce se duc.

De menţionat că instituţii similare din alte ţări nu au mai mult de câteva sute de angajaţi. La noi 5000. Unde încap 5000 de persoane în Palatul Victoria, greu de înţeles. Probabil ocupă încă alte zeci de clădiri. Pe banii noştri, evident. Din taxele şi impozitele culese de la contribuabili.

Nici guvernul Cîţu, care s-a bătut cu cărămidă în piept că va reduce cheltuielile inutile, nu a luat nici o măsură de reducerea acestui aparat imens. Iată cu ce se ocupă:

Direcţia generală guvernare deschisă, relaţii publice şi cooperare

Direcţia generală politici publice, strategii şi control intern managerial

Direcţia coordonare politici şi priorităţi

Serviciul politici de cooperare cu mediul asociativ

Serviciul pentru guvernare deschisă

Serviciul dezvoltare comunitară

Direcţia tehnologia informaţiei şi digitalizare

Serviciul control şi analiza oportunităţii

Un fel de „ţară arde şi baba se piaptănă”!

Ministerul Agriculturii şi instituţiile subordonate, 14.600 de salariaţi

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, acum câteva săptămâni: „Suntem 14.600 de bugetari care gestionăm o agricultură care este eminamente privată. Mie mi se pare un pic mult”.

Nouă, contribuabililor, ni se pare extraordinar de mult. Dar cu ocazia bugetului pe 2021, bugetul austerităţii, n-am auzit de vreo măsură pentru reducerea acestui personal care papă banii noştrii. Doar gura este de ministrul Agriculturii.

Academia Română, 3300 de salariaţi

Presupun că nu din resurse proprii plăteşte Academia Română 3300 de salariaţi. Nu i-ar conveni să arunce banii aiurea. Ce face acest aparat imens, care consumă banii noştri? Care este contribuţia Academiei Române la bunul mers al societăţii? Avem annual un raport cu activitatea şi realizările Academiei Române? Eu nu ştiu de vreun astfel de raport de activitate.

Pentru 150 de academicieni (în Franţa sunt 80), să plăteşti salariile a 3300 salariaţi, nu cred că merită. Adică fiecare academician este deservit de 22 de persoane. Şi ce fac cei 22 de salariaţi?

Administraţia Publică Locală, 448.000 de salariaţi

Dacă ar trăi doar din bani proprii, încă ar fi doar problema cetăţenilor care-i plătesc prin taxe şi impozite. Şi-au dublat şi triplat salariile, nu dezvoltă, cu mici excepţii, comunităţile pe care le conduc, şi au ajuns la zeci, sute de persoane salariate în câte o primărie.

Problema este că atunci când li se termină banii vin cu căciula în mână la guvern care le dă „fonduri de echilibrare”. Şi uite aşa miliarde şi miliarde de lei iau drumul primăriilor pentru salarii foarte mari şi 448.000 de salariaţi.

Instituţii finanţate pentru ajutoare sociale şi şomaj, 50.000 de salariaţi

După ce că plătim ajutoare sociale şi şomaj la cine merită şi la cine nu merită, mai cheltuim bani şi cu salariile a 50.000 de persoane care distribuie aceşti bani. Curat economic, dle premier Cîţu. Despre digitalizare nu s-a auzit încă în administraţia românească.

Concluzie

România este în pericol de a deveni nefinanţabilă. O spune chiar premierul Cîţu, în urma convorbirilor de la Bruxelles, unde cele mai dure discuţii au fost pe buget şi echilibre bugetare.

Banii prin PNRR vin doar pentru proiecte legate de modernizare, dezvoltare, digitalizare. În orice caz nu pentru chetuieli bugetare curente. La fel şi ceilalţi bani europeni.

Ce va face România dacă după aprobarea Legii bugetului în parlament ne vom trezi cu un deficit mai mare de 7,16%, agreat cu Comisia Europeană, greu de spus. Posibil ca România să devină nefinanţabilă   .

Atunci să vedem „elitele” politice al partidelor pe unde scot cămaşa!