Socialismul în opinia românilor. BOR, un colector de voturi pentru toate partidele

Socialismul, în opinia românilor. Trebuie impozitate veniturile bisericii? Suntem de acord cu legalizarea prostituţiei, dar a drogurilor uşoare? 

Politica românească duce lipsă de un adevărat partid de stânga, spun analiştii, care consideră totuşi că stânga progresistă continuă să crească, ceea ce va conduce la schimbări majore în societatea românească. Însă temele tabu despre care se discută în cercuri restrânse nu-şi vor avea locul pe agenda publică atât timp cât partidele politice îşi păstrează relaţiile apropiate cu Biserica Ortodoxă Română, un instrument de colectare a voturilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Jurnalista Ioana Lupea şi consultantul politic, bloggerul adevarul.ro, Dan Ionescu au dezbătut alături de sociologul Sebastian Lăzăroiu cum este perceput socialismul de către români, cât de dificilă este înfiinţarea unui nou partid, cu adevărat de stânga, şi cine ar putea reprezenta convingerile unui public progresist urban în România.  

Cercetarea iVox a fost realizată exclusiv în mediul online, la comanda TrendScan, şi cuprinde 15 întrebări în care respondenţii îşi exprimă acordul cu privire la teme sensbile care frământă societatea românească, dar şi clasa politică. Dosarele TrendScan îşi propun să aducă în atenţia publicului teme de interes general, dar care, din diverse motive, nu „şi-au câştigat“ locul în agenda presei mainstream.

Subiecte precum prezenţa femeilor în Parlament, dreptul la eutanasiere, avorturile sau impozitarea veniturilor obţinute de biserică şi de preoţi sunt de asemenea cuprinse în cercetarea iVox. Ele reprezintă totodată şi teme pe care politicienii evită să le aducă în discursul public, sau, din contră, subiecte de care aceştia s-au folosit pentru a căştiga electorat. Însă abandonarea unor astfel de teme tabu echivalează cu abandonarea unor grupuri ţintă la nivelul societăţii, estimate între 1 şi 2 milioane de alegători, care se lovesc astfel de o lipsă de reprezentare politică. 

Cele mai importante declaraţii din timpul dezbaterii de la Adevărul Live: relaţia partidelor cu BOR şi subiectele tabu evitate în politică

Sebastian Lăzăroiu (foto dreapta): Ideea mea a venit doar în ceea ce priveşte întrebările sondajului, pe subiecte tabu, subiecte evitate de politicieni, chiar în spaţiul public, în mass-media, dar asta nu înseamnă că oamenii nu se gândesc la ele şi nu discută în mediile lor despre ele. 
 
Parteneriate civile în cazul persoanelor de acelaşi sex, eutanasia etc. există în mintea oamenilor, le discută la o bere, dar politicienii, indiferent de culoarea politică, nu vorbesc despre asta din cauza relaţiilor pe care partidele le au cu Biserica Ortodoxă. Ei sunt foarte conectaţi cu BOR, biserica este văzută ca un instrument de colectare a voturilor. Din acest motiv astfel de subiecte sunt foarte sensibile, aşa că partidele le evită.
 
Ioana Lupea: BOR este un colector de voturi pentru toată lumea. Chiar în ziua alegerilor, pe 16 noiembrie, Patriarhul a făcut o declaraţie, la ora 17.00, care a fost dată ca un semnal - fie avea informaţii, fie avea intuiţie. Dar legătura social-democraţiei româneşti cu BOR s-a construit după 1990 şi ca o reacţie la ateismul asumat de dinainte de 89. Cred că în foarte multe privinţe toate partidele s-au definit cu ceea ce s-a întâmplat înainte de 89, inclusiv social-democraţii. O bună parte care votează cu social-democraţii este una conservatoare, nu una progresistă. Pe de altă parte, PSD ignoră populaţia progresistă-urbană, care este una în creştere, iar PSD nu are mijloace prin care să răspundă la aşteptările populaţiei socialiste progresiste urbane. 
 
Sebastian Lăzăroiu: La nivelul Patriarhului şi la nivel central, BOR poate să pară mai apropiată de un partid sau altul, de obicei de putere. Dar e vorba şi de beneficiile pe care le are BOR prin această apropiere. Toţi parlamentarii din toate partidele cer pentru colegiul lor bani pentru biserici, nu pentru şcoli sau pentru spitale.
 
Aparent, social-democraţii sunt cei mai interesaţi de relaţia cu biserica fiindcă au un electorat conservator, dar care începe să se restrângă. După 90, tinerii educaţi din urban votau dreapta, cei din rural votau stânga – asta nu e ceva natural, în Occident este exact invers. 
Stânga progresistă din secolul XXI susţine o agendă economică
(Ioana Lupea)
Ioana Lupea: Ceea ce reprezenta în ultima jumătate a secolului XX discriminatoriu - relaţia cu biserica sau cu minorităţile - s-a schimbat în secolul XXI. Acum stânga progresistă se întoarce către agenda economică. Vedem că asta se întâmplă şi în Grecia, unde în campania electorală s-a vorbit mai puţin cu biserica, ci mai ales de o agendă economică. Asta susţine în acest moment stânga progresistă. 

„Cine face primul partid de stânga în România?“ 

Sebastian Lăzăroiu: Sunt foarte mulţi părinţi care, de mult timp, discută în cercurile lor despre problema orei de religie în şcoli. Eu am convingeri de centru-dreapta, în sondajul acesta eu aş fi exact pe convingeri opuse stângii progresiste, dar nu pot să nu recunosc că stânga progresistă nu este reprezentată în România. Aproximativ 2 milioane de oameni nu se regăsesc în niciun partid actual. 
 
Sebastian Lăzăroiu: PSD-ul care spune că e de stânga chiar nu e de stânga. În realitate noi nu avem un partid de stânga în România. Cine face primul partid de stânga în România? – asta ar fi întrebarea, pentru că el nu există acum. 
 
Ioana Lupea: Este destul de greu de înfiinţat un partid politic în România, de stânga sau de dreapta. Este foarte dificil pentru un partid nou să îndeplinească toate condiţiile pentru a se înscrie. Partidele tradiţionale încearcă să izoleze partidele mici, mă refer aici la Partidul Noua Dreaptă, de exemplu. A exista o strategie a partidelor politice de a izola noile partide, pe de altă parte, la alegerile prezidenţiale, cred că PSD a constatat că are nevoie de un partid în stânga spectrului politic pentru că nu mai poate câştiga alegerile în două tururi de scrutin. Cred că şi de aceea s-a desprins Sebastian Ghiţă pentru a se alia ulterior, însă este un om foarte bogat. El ar trebui să întreţină interesele unui om sărac. 
Încrederea în Biserică va continua să scadă
(Sebastian Lăzăroiu)
Dan Ionescu (foto dreapta): În sondaj avem o grămadă de oameni care acceptă impozitarea bisericii, prostituţia, dar care nu ar merge într-o zonă anarhistă. Cine îi reprezintă pe oamenii aceştia? Au puterea de a naşte o mişcare în interiorul unui partid de stânga? 
 
Sebastian Lăzăroiu: Nu vă acceptaţi la politicienii vechi să adopte un astfel de discurs. 
 
Dan Ionescu: Biserica mai este conectată la timpurile de faţă?
 
Sebastian Lăzăroiu: Biserica a ajuns la un nivel de încredere la 62%, e un minim istoric, niciodată nu a fost acolo. A căzut dramatic şi cred că o parte din cădere a fost chiar după această campanie electorală când s-a implicat pe faţă în susţinerea candidatului PSD.  Semnul cel mai bun că BOR este în urma timpului e faptul că un candidat de origine lutherană a câştigat alegerile. Acest lucru spune multe despre decalajul dintre discursul politic, discursul bisericii şi realitatea socială. Cred că o să mai scadă încrederea în Biserică. 
 
Dan Ionescu: Putem aştepta o mişcare să pună în discuţie rolul Bisericii în societate? 
 
Sebastian Lăzăroiu: O discuţie despre cât de laic trebuie să fie statul a început deja, dar nu este foarte publică. În mod normal ea vine dinspre stânga, dar cum la noi nu există o stânga autentică, cine să o facă? Nu ne aşteptăm ca vreunul din partidele actuale să deschidă o astfel de temă. 
 
Ioana Lupea: Discuţii despre relaţia dintre biserică şi şcoală, despre biserică şi stat, despre bunăstarea bisericii din contribuţia statului - toate aceste discuţii există, dar nu sunt preluate de media mainstream
 
Dan Ionescu: Poate stânga folosi subiectul corpuţiei?
 
Ioana Lupea: Desigur, dar nu pe aceste teme pe care ni le propune sondajul. Stânga are o agendă mai extinsă, include şi corporaţiile, şi sărăcia, dar nimic nu trece pe agenda publică. Acest lucru nu este întâmplător. Cred că toţi proprietarii media susţin mai degrabă agende de dreapta, sunt implicaţi politic şi caută în continuare acelaşi public conservator şi nu sunt dispuşi să-şi îndrepte agenda spre un public urban progresist. Nu văd un patron media care ar cere jurnaliştilor dacă impozitul progresiv, inclusiv pe profit, ar trebui introdus sau nu. 
 
Sebastian Lăzăroiu: Dreapta e mai puternică nu prin partide, ci prin vocile care au reprezintă. Voci care sunt puternice şi au o coerenţă ideologică, aceste voci le folosesc partidelor în campaniile electorale. Dar partidele de dreapta au promovat de multe ori agende de stânga. 
 
Ioana Lupea: Stânga independentă susţine că riscul valutar trebuie preluat de bănci, iar dreapta spune că acel client trebuie să negocieze cu banca. În politică există confuzia, în societate nu există nicio confuzie cu privire la criza francului elveţian. 
 
Victor Ponta a încercat în ultima vreme să practice un discurs moderat de stânga, dar dacă te duci cu această propunere de cod fiscal, nu este adecvat cu ceea ce spui. (Ioana Lupea)
Sebastian Lăzăroiu: La Monica Macovei s-a văzut o contradicţie în discursul ei. A spus că statul trebuie să fie laic, să nu mai avem religia în şcoli etc., un domeniu al libertăţilor individuale, dacă susţii asta nu pot să susţii că Guvernul trebuie să dea o OUG cu Legile Big Brother. E un oportunism - încearcă să navigheze şi să ia electorat din mai multe părţi. Dar toată lumea e confuză şi nu te mai votează nimeni. Şi toţi sunt aşa. 
 
Dan Ionescu: Dacă mă declar progresist, eu cu cine votez?
 
Sebastian Lăzăroiu: Nu există un partid care să susţină aşa ceva în România. Stai acasă! Paradoxul a făcut ca acest electoral să voteze partide de centru-dreapta, dar în ultimul timp, de când s-a consolidat stânga progresistă, aceştia au stat acasă. 
 
Dan Ionescu: De unde putem lua pe cineva care să vină cu un model nou: stânga-dreapta, nici nu mai contează. 
 
Sebastian Lăzăroiu: Ori partidele actuale, PSD, PNL, încearcă să aducă oameni noi. Însă tinerii aduşi au fost socializaţi în aceeaşi cutie, nu au lăsat pe nimeni din afară să pătrundă. E foarte greu în condiţiile actuale să apară un nou partid politic, atunci măcar să se deschidă partidele astea, să primească noi membri. Partidele spun: ne deschidem porţile, iar când se duc oamenii acolo, sunt trimişi să lipească afişe. Partidele au un anumit tip de cultură organizaţională, dar ar trebui să îşi deschidă porţile, să lasă oamenii să intre şi să nu blocheze circulaţia de jos în sus. Încă sunt oameni care vor să construiască ceva, oameni care încă mai bat la uşile partidelor.
 
Ioana Lupea: Şi reţelele de socialiare, dacă vă uitaţi la felul în care s-a produs comunicarea politică, veţi vedea că unii candidaţi - Macovei şi Iohannis - au comunicat foarte mult pe orizontală. Au primit foarte multe idei dinspre simpatizanţi, votanţi, asta înseamnă o schimbare a culturii organizaţionale - care s-a văzut foarte bine pe 16 noimebrie, atunci când maşinile de partid s-au gripat. Cei mai mulţi dintre ei însă cred că a fost o conspiraţie, nu îşi dau seama că, de fapt, maşinile de partid s-au gripat pur şi simplu. 
 
Sebastian Lăzăroiu: Acest sistem de mobilizare care a apărut în timpul campaniei ar trebui folosit mai des. Între două alegeri, se pot mobiliza oamenii? Pot cere liberalizarea pieţei politice? Să spunem: vrem partide politice cu 3 membri. 
 
Dan Ionescu: Nu poţi aştepta un proiect clar al unei legi electorale, acesta se discută tot în Parlament. 
Votul prin corespondenţă se va obţine doar în stradă, nu va trece de actualele partide politice (Sebastian Lăzăroiu) 
Ioana Lupea: Nu văd nici PSD ducându-se spre stânga, fără o lege a partidelor politice, văd foarte greu o mişcare coagulată spre stânga. 


Dan Ionescu şi Sebastian Lăzăroiu, de vorbă cu Ioana Lupea în studioul Adevărul Live FOTO Marian Iliescu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările