Ana Birchall: „Scenariul unei Europe cu mai multe viteze este periculos“. Ce spune despre preluarea preşedinţiei Consiliului UE de România

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, a vorbit, la Adevărul Live, despre viitorul proiectului european, cum va fi afectată România de ieşirea Marii Britanii din UE, precum şi despre preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către ţara noastră în 2019.

Principalele declaraţiie ale ministrului delegat al Fondurilor Europene, Ana Birchall: 

Adevărul: S-a tot vorbit în ultimul timp de o Europa cu mai multe viteze?  Cum poate fi împiedicată o Europă de acest fel?

Ana Birchall: Discuţiile nu trebuie dramatizate, suntem încă la începutul dezbaterilor, atât la nivel europeană, cât şi naţional. Împreună scriem istoria, nu o scriu alţii pentru România. Europa cu mai multe viteze nu este o solutie. Este nevoie de o Uniune Europeană unită, Nu sa continuăm decalajele dintre anumite state, regiuni. Unitatea celor 27 este foarte importantă. Un scenariu cu mai multe viteze este periculos. Îmi doresc ca România să contribuie la construcţia europeană, avem această putere.

E necesară o discuţie în Parlamentul românesc cu privire la un punct de vedere clar? Există un conflict rece?

Nu, nu cred că este cazul de a vorbi de un conflict. Relaţiile europene sunt reglementate prin lege, iar dezbateriile sunt necesare. Proiectul european trebuie să fie pentru românii, iar în Parlament este necesară o dezbatere despre cum să arate viitorul Uniunii Europe. Românie trebuie să fie la fel ca celelalte state. Eu am încredere în forţele României.

Aţi fost la Bruxelles alături de premierul Sorin Grindeanu la reuniunea PES. Care a fost concluzia reuniunii?

Acum au loc poziţionări naţioanale. Elementul comun este dat însă de dorinţa de unitate europeană, pe care premierul a susţinut-o. Am promovat poziţia strategică a României, ca un stat furnizor de securitate.

Domnul Grindeanu nu dat prea multe informaţii despre întrevederea cu Francois Hollande. Poate dumneavoastră ştiţi mai multe?

Liniile de mesaj au existat mereu. Viitorul european a fost pe agenda de discuţie. Franţa este un partener important, iar asta a discutat premierul cu preşedintele francez. Criza de care suferă Europa este cea de încredere. Riscul dezintegrării Europei există, mai ales dacă dezbaterea nu se va face cum trebuie.

Pe lângă criza de încredere, există şi o problemă la nivelul industrie. Vorbim despre o reîncepere a industrializării Europei. Cum vedeţi această idee promovării intense a Planului de investiţii pentru Europa de care nu se mai vorbeşte?

Am salutat această politică. Şi guvernul Grindeanu şi-a asumat acest aspect în planul de guvernare. Doar împreună putem face faţă globalizării, iar dezbaterea despre viitorul UE este necesară şi trebuie să urmărească şi acest aspect.

Cum îi afectează Brexit-ul pe muncitorii şi studenţii români din Marea Britanie?

Negocierile pentru Brexit trebuie să se facă pe o singură voce. Pentru România este importantă apărarea drepturilor românilor ce locuiesc acolo. Ne batem pentru respectarea drepturilor lor acolo. Bugetul UE este important. Voi susţine o abordare corectă, căci o Mare Britanie apropiată de UE este în interesul ambilor actori. Pentru România este un actor strategic, cu care vom continua relaţiile.

Suntem martorii unei ascensiuni a curentelor naţionaliste şi populiste care promovează un curent anti-UE. Cum credeţi că va afecta UE o posibilă alegere în Franţa a lui Marine le Pen şi un rezultat bun al partidului condus de Wilders, Partidul Libertăţii?

Eu îmi doresc ca aceste curente să se găsească într-o descreştere. Trebuie văzute care sunt cauzele profunde ale distanţării cetăţenilor de Uniunea Europeană, de ce-şi pierd aceştia încrederea în proiectul european. Mă bucur că în România nu avem curente de genul care să ne alarmeze.

România îşi va menţine poziţia privind cota de refugiaţi, adică până în 2000 sau va accepta ceea ce ne impune UE, adică o cotă de 6.850?

Discuţia continuă. Cotele impuse nu sunt o soluţie benefică, cum am spus încă de la început. Trebuie făcută distincţia dintre migrarea economică şi a celor care îşi părăsesc ţara pentru că se află în pericol. România a afirmat şi suţinut asta încă de la început. O repartizare pe cote nu respectă principiul solidarităţii. România este activită în domeniul combaterii migraţiei, prin instituţiile sale. Migraţia este încă şi acum o criză, dar România a ştiut cum să acţioneze. Lecţia pe care trebuie să o tragem este că România deţine expertiza necesară, tot ce-i lipseşte este curajul să o facă auzită. Asta trebuie să învăţăm.

România va prelua preşedinţia Consiliului UE (după Austria) în primul semestru al anului 2019. Care sunt priorităţile?

Priorităţile sunt cele care se află deja pe agendă. La nivelul ministerului avem o structură pentru pregătirea preşedenţiei. Urmărim două paliere: cel destinat logisticii, unde trebuie urmate anumite proceduri. Fac apel la toată clasa politică să ne ajute, să ne aducem toţi contribuţia la asta. A doua parte este dedicată dosarelor, negocierilor pe care le vom duce. Este momentul în care România poate scrie istorie la nivel european. România va ajunge la conducere când vor fi dezbătute teme de mare importanţă. Avem Brexitul, cu condiţia să se ajungă la o înţelgere cu Marea Britanie, bugetul următor, sfârşitul mandatului actualei comisii, precum şi alegerile pentru Parlamentul European.