Ioan Talpeş, fost şef al SIE: Nu scutul defensiv i-a supărat pe ruşi, ci faptul că NATO a făcut pentru prima dată o demonstraţie că România contează

Ce mesaje transmit americanii pentru România?

Fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, generalul (r) Ioan Talpeş, a vorbit, la Adevărul Live, despre modul cum e percepută România de partenerii occidentali, declaraţia eurodeputatului Renate Weber şi scutul antirachetă de la Deveselu.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Hai să fim serioşi. Dacă cineva ia în seamă declaraţia doamnei Weber (n.r.- eurodeputatul Renate Weber), atunci trebuie să pornească de la sorgintea politică a domniei sale. Dânsa a fost la începuturi o ecologistă. Eu nu cred că s-a desprins prea mult de această condiţionare a existenţei sale politice. Toţi ecologiştii sunt împotriva bombelor, rachetelor. Ea încearcă să trateze problema într-o abordare care pentru mine e suprinzătoare. Să spui că dăm bani în neştire pe ceva pe care noi nu am dat înseamnă ceva. A doua: dacă nu-şi dă seama că la ora actuală şi la nivelul de armamente utilizabile la momentul actual nu există decât nişte surse mondiale, atunci nu-şi dă seama. Aceste lucruri au fost negociate, cu offset-uri, de care tot noi nu ne-am ţinut“, a declarat Ioan Talpeş despre declaraţia eurodeputatului Renate Weber, cea care a afirmat că România „i-a stârnit pe ruşi când a instalat scutul de la Deveselu“.  
 
„Cât priveşte partea cealaltă, nu vreau să mă gândesc şi nici nu vreau să spun ce spun ca istoric de lumea din care vine doamna Weber, pentru că s-ar ajunge la alte concluzii. Nu scutul defensiv i-a supărat pe ruşi, ci faptul că pentru prima dată NATO făcea o demonstraţie că se află şi în România şi că România contează ca membru al NATO. Dacă nu sesizezi, nu trebuie să te superi că alţii te vor clasifica într-o formulă de alt parti pris“, a continuat fostul şef al SIE. 
 
De asemenea, Talpeş a punctat faptul că România trebuie să-şi respecte angajamentele în cadrul NATO. „Am spus-o de multe ori aici şi aţi spus-o şi dumneavoastră. Nu se poate dacă nu-i dai p-ăia 2% (...) Aud declaraţii despre rachete balistice la Deveselu. Şi, ălă e ministru? La dânsul se iartă. De ce? Pentru că e un ministru pus politic. Nu prea a înţeles el ce este cu rachetele“, a mai afirmat fostul şef al SIE. 
 
Imaginea României în Occident
Nu în ultimul rând, Ioan Talpeş a vorbit de modul cum a fost prezentat protestul diapsorei din 10 august şi violenţele de atunci.  
 
„Nu putem să nu ţinem cont de faptul că nu părerile noastre concordă sau concură, cu ceea ce este imaginea despre noi, despre România, care se află în faţa unui moment de excepţia, aceea de a fi nominalizată de preşedinte al Consiliului UE. Acest moment e unul de examinare. Cred că România a ajuns în nişte situaţii sau a fost împinsă în nişte situaţii pentru a vedea dacă poate să le rezolve şi cum le rezolvă (...) Dacă se ajunge la concluzia a ceea ce crede Washington Post, că în România a fost aproape măcel şi că un regim democratic nu poate face aşa ceva şi că nu e acceptabil ca 400 de demonstranţi paşnici să fie asaltaţi cu tunuri de apă, poziţia României e deja tranşată“, a completat fostul şef al SIE.  
 

O întrebare simplă cu un răspuns ce poate fi ghicit în avans? Absolut deloc. Căci mesajele sunt extrem de complexe, tocmai fiind parteneriatul nostru strategic cu SUA este luat foarte în serios şi, ca atare, situaţia din România este monitorizată cu foarte mare atenţie. Iar semnalele sunt câteodată extrem de dure, cum ar fi, spre exemplu, un articol apărut în The Washington Post, publicaţie ce are în mod tradiţional surse excelente din cadrul Departamentului de Stat.

 

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live

 
Şi iată ce scriau ei după evenimentele violente din 10 august de la Bucureşti:
 
„Guvernul corupt al României a recurs la forţa brută, ca răspuns la protestele organizate împotriva atacului său asupra statului de drept. După ce zeci de mii de oameni s-au adunat în centrul Bucureştiului pentru a cere demisia Guvernului, forţele poliţiei au organizat atacuri cu tunuri de apă, gaze lacrimogene şi bastoane, lovind violent pe protestatarii paşnici, pe jurnalişti şi chiar pe mai mulţi cetăţeni israelieni. Peste 400 de oameni au fost răniţi, ceea ce reprezintă o cifră şocantă pentru o ţară care este membru al Uniunii Europene şi al NATO .. Democraţia din România are nevoie de ajutor din partea liderilor UE şi a altor democraţii occidentale, inclusiv din Statele Unite ale Americii. Comisia Europeană ar trebui să mărească presiunea asupra Guvernului pentru a anula sau chiar pentru a amenda drastic noile legi. Iar Administraţia Trump ar trebui să-i sancţioneze pe oficialii români implicaţi în cazuri de corupţie şi în actele de violenţă împotriva demonstranţilor paşnici”.
 
Cum ar trebui să răspundă autorităţile de la Bucureşti dacă, evident, iau în considerare un asemenea semnal?
citeste totul despre: