Dragoş Pîslaru, România 100: Da, o să avem partid în câteva săptămâni. Dacă-l făceam în iarnă, ar fi fost şubred. Trebuie să-l susţinem pe Iohannis la prezidenţiale

Dragoş Pîslaru

Fostul ministru tehnocrat Dragoş Pîslaru a anunţat, la Adevărul Live, că partidul România 100, închegat în jurul fostului premier Dacian Cioloş, va fi lansat peste câteva săptămâni. Pîslaru spune că noul partid nu va concura nici cu USR, nici cu PNL, ci se va adresa „celor 28%“ care sunt nemulţumiţi de partidele prezente acum pe scena politică. Pîslaru crede că toate partidele de dreapta ar trebui să-l susţină pe Iohannis la prezidenţiale.

Adevărul: De ce merg aşa greu lucrurile cu lansarea partidului?

Dragoş Pîslaru: Dacă am fi făcut partidul mai devreme se putea întâmpla ceva deosebit? Trebuie să cumpănim destul de bine. Nu vedem partidul drept un scop în sine. E adevărat că pentru mulţi e un simbol al asumării politice, dar pentru noi este un instrument. Niciunul din cei care formăm acest nucleu nu suntem politicieni de meserie. Am încercat să plecăm de la o gândire mai aşezată, mai ardelenească, prin care să încercăm să vedem ce avem noi de oferit ca valoare adiţională în acest peisaj şi dacă avem acele mecanisme pentru a nu mai semăna cu alte partide. Aici e esenţa proiectului. Avem două mari părţi: expertiza şi conectarea cu cetatea. Am vrut să strângem în jurul nostru oameni care chiar ştiu. Nucleul din spatele Platformei România 100 e robust. Suntem o densitate mare de specialişti: cei care am fost în Guvern, dar şi din ţară şi din diaspora. Al doilea pilon este de conectare cu viaţa cetăţii, cu ce fac oamenii. Ceea ce este important pentru un fundament serios este ca oamenii pe care îi invităm să ni se alăture e să servească comunităţii.

Nu e cam idealist ce ziceţi?

Este idealist. Lumea a evoluat doar atunci când un grup de idealişti a dus lucrurile la împlinire. Să vezi o Românie guvernată de oameni care vor să facă ceva este o idee în care merită să crezi. Românii nu prea au încredere în ceilalţi. Este o societate cu fibră deşirată, fie că vorbim de comunităţi mici sau de oraşe mari. Trebuie să avem această practică de a face lucruri la nivel local.  Construcţia pe care noi o propunem şi întreg crezul România 100 e că o transformare nu se poate face de către o elită, ci doar alături de toţi ceilalţi care cred că lucrurile trebuie să se schimbe. Vrem să ne asigurăm că nu există un om în ţara asta care când întreabă „ eu cum mă implic?” să nu aibă un loc în care să meargă.

Avem deja 50 de comunităţi locale care au început să aibă o efervescenţă nemaipomenită. Platforma România 100 este o organizaţie civică care pune accentul pe participare, pe ieşirea din pasivitate. Dar ştim că ţara nu se poate schimba fără parte politică. E foarte important pentru noi să explicăm că atunci când va apărea partidul, partea civică nu va dispărea. Apariţia partidului va crea această structură pe doi piloni, civică şi politică, deci un sistem care funcţionează mult mai bine.

Ceea ce încercăm să evităm în toată Platforma e componentul tranzacţional. Trebuie să descoperim cum să facem oamenii să dea ceva, fără a primi înapoi. Dacă făceam un partid doar de dragul de a face un partid, am fi avut o formă fără fond. Trebuie să lansăm ceea ce se numeşte proiectul de ţară. Dar în paralel avem multe proiecte pe cultură, sănătate, mediu. Lucrurile astea permit posibilitatea de a crea efervescenţă, oamenii s-au săturat să reziste sau să plece din ţară, vor să se implice.

Nu vă gândiţi că mesajul ar putea fi considerat prea elitist?

Pentru noi efectul acestor comunităţi locale e că învăţăm. Avem un ghid, toate elementele de identitate vizuală, tot ce ne trebuie pentru a putea să începem din prima zi, să activăm. Dar ce nu avem e înţelegerea comunităţii la nivel local, de ce nu funcţionează şi ce nu funcţionează. Asta facem acum. Dacă reuşim şi suntem pe cale să reuşim, trecerea către partid e mult mai naturală. 

Am primit şi mesaje de tipul „eu vin cu trei filiale din judeţul meu”, dar am refuzat. Pentru că într-o fază de construcţie nu poţi să te aşezi la masă şi să negociezi. Noi exact asta încercăm să evităm. Nu credem că în momentul în care se va ajunge la alegeri putem câştiga din comunităţi. Va fi nevoie de alianţe. Dar până atunci vrem să producem o atitudine a oamenilor care să nu mai aducă cu obiceiurile astea vechi. 

Multă lume i-a transmis lui Dacian Cioloş în iarnă, anul trecut, să iasă la luptă. Nu credeţi că a ratat Dacian Cioloş şansa de a fi activ? De a face opoziţie la PSD?

Eu cred că dacă făceam partid atunci, riscam să avem o grupare şubredă. Cred că toţii am învăţat foarte multe lucruri despre justiţie, despre legi. Noi am avut ocazia prin intermediul oamenilor care au rezistat în stradă să ajungem ca în câteva săptămâni să propunem un proiect care să meargă. Dacian Cioloş are o serie de emoţii despre momentul pe care l-a ales. Dacian Cioloş nu e un om indecis, e un om cumpătat. El înţelege că deciziile care pot fi făcute într-un moment impulsiv, nu pot fi cele mai bune pentru societate. Ce puneam pe masă atunci? Notorietatea lui şi experienţa unei guvernări, mult mai bune decât cea de azi, dar fără un proiect de viitor. 

Toate aceste lucruri ne-au făcut să formăm o construcţie mult mai solidă. Da, apare partid. Problema promisiunii partidului în spaţiul public e mai puţin importantă decât ceea ce vrea să facă partidul. Calitatea oamenilor pe care i-am descoperit este mult peste media celor pe care i-am văzut. 

Noi nu vedem Platforma România 100 drept o competiţie cu USR, PNL sau mai ştiu eu. Vedem din sondaje un procent de 20-28% de indecişi. O mare parte din aceşti oameni vor să se decidă. Mesajul pentru USR e că la un moment dat va trebui să construim împreună, nu se pune problema de a concura. Ne unesc idealuri, valori, principii, nu este vorba de ne antagoniza ridicol doar pentru că noi suntem într-o parte şi ceilalţi într-o parte. E prea puţin importantă structura în care ne aflăm. Puntea este una solidă şi cred că vom putea depăşi reacţiile emoţionale superciale legate de construcţia partidului lui Cioloş. 

Alegerile europarlamentare de anul viitor vor fi testul partidului dumneavoastră?

Noi ca tehnocraţi am avut un privilegiu extraordinar. Am primit un mandat fără alegeri. E firesc să ne dorim un test electoral pentru a înţelege dacă lumea va considera că suntem o structură artificial creată. Nu se pune problema de a ne valida pentru a intra într-o competiţie pentru o eventuală negociere. Ci doar de a putea să ne validăm propriul proiect. 

Europarlamentare pentru noi nu sunt în niciun fel un debuşeu pentru a merge la Bruxelles. Dacian Cioloş nu îşi doreşte alegeri europarlamentare pentru a ajunge acolo. Ar putea ajunge oricând dacă şi-ar dori. Astea ar fi doar o conectare cu electoratul, o chemare la acest proiect. Unii s-au apucat să se gândească la liste de candidaţi, deşi noi nu avem nici măcar o opoziţie. 

Scopul nostru este să venim cu o opţiune viabilă la ceea ce se întâmplă astăzi. Să creem o majoritate parlamentară suficient de robustă pentru a aduce o schimbare în societatea românească.

Va candida Cioloş la prezidenţiale?

Reflecţia mea personală e că dacă vrem să avem o relaţie solidă de încredere în opoziţie, ideea de a ne antogoniza când discutăm de candidatul preşdinţie nu e bună. Ar trebui să-l susţinem pe candidatul care are şansele cele mai mari, în opinia mea, actualul preşedinte este cel care are notorietatea şi şansele de a putea face faţă alegerilor prezidenţiale. Entuziasmul pe care l-am putea crea prin realegerea preşedintelui ar putea ghida succesul de al locale, apoi de a ajune la o majoritate parlamentară. 

Intraţi în contradicţie cu USR, care a anunţat că va avea candidat propriu la prezidenţiale? 

Eu cred că trebuie să nu subestimăm dezvoltarea USR-ului. Sunt o organizaţie serioasă, dezvoltată, care a început să aibă propriile sale interpretări cu privire la notorietate. E firesc ca într-o campanie prezidenţială să poată să pună pe masă o persoană pentru că le aduce notorietate, îi pregăteşte pentru alte alegeri. Acum că oamenii ar vrea să vadă unitate, e o dezbatere pe care o putem avea. Dar e firesc să îşi dorească să devină un partid puternic. De-aia îşi doresc ca noi să ne unim cu ei. Eu cred că este loc de proiecte solide şi cred că s-ar putea ca partidul pe care îl vom iniţia să aducem mediere. 

În plan personal preferaţi să faceţi o coaliţie, o alianţă pe partea dreaptă care să îl susţină pe Klaus Iohannis la prezidenţiale şi mai târziu pe plan local Dacian Cioloş pentru premier?

Reiau că e o idee personală. Dar ceea ce e foarte important de transmis că înainte de a discuta despre alianţe, e că noi suntem foarte concentraţi pe a pune o ofertă de succes pe masă. Noi vrem să facem oamenii să se alăture efectiv, nu ideatic. Că sunt corporatişti, oameni din mediul rural, să facă ceva pentru a ieşi din mentalitatea asistenţială. Să facă ceva în timpul liber. E şi singura modalitate de a trece de bariera mediatică în spatele căreia sunt mulţi oameni, de tip „stat paralel” sau mai ştiu eu ce. Este vorba de a pune pe masă un proiect în care să se regăsească toţi. Venim deci cu un mesaj de construcţie, o campanie pozitivă care să le ofere oamenilor şansa de participare.