Adevărul Live: Elena Udrea, despre momentele mai puţin ştiute ale lui Traian Băsescu la Cotroceni

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liderul PMP, Elena Udrea, a povestit, la Adevărul Live, despre contextul în care l-a cunoscut pe Traian Băsescu, despre campaniile electorale pe care le-a dus alături de şeful statului, dar şi despre momentele de răscruce din cei zece ani de mandat ai preşedintelui.

Principalele declaraţii ale Elenei Udrea:

Despre zece ani de Traian Băsescu

Vestea bună este că nu iese din politică. Ultimii zece ani sunt legaţi de Traian Băsescu. A fost un preşedinte care a generat toate marile evenimente. Mă uitam astăzi, la plecarea la ultimul Consiliul European, un moment încărcat de greutate şi mă gândeam la câte lucruri bune s-au întâmplat pentru ţară datorită preşedintelui. În timp, făcând diferenţa cu ceea ce va veni, oamenii de bună credinţă vor ajunge să aprecieze , aşa cum merită, activitatea lui Traian Băsescu în fruntea statului.

Traian Băsescu este cel mai bine cotat la încredere din politicienii de dreapta, cu excepţia lui Klaus Iohannis. Lucrul acesta îi deranjează pe mulţi. Traian Băsescu, după zece ani de mandat, iese cu o încredere bună, consistenă. Pe măsură ce oamenii nu vor mai fi tentanţi să pună nemulţumirile pe seama preşedintelui, vor putea să vadă mult mai realist lucrurile pe care le-a făcut Traia Băsescu în România. Cred că am participat la momentele cele mai importante şi cred că merită ca lucrurile să fie spuse aşa cum au fost, pentru că au fost foarte multe speculaţii. Poate o să scriu o carte.

Cum s-a produs apropierea de Traian Băsescu

Era primar. Am mai vorbit despre perioada aceea, dar au fost tot felul de conotaţii. Eu m-am înscris în alianţa D.A., în 2004. Mă uitam cu speranţă la Teodor Stolojan şi la Traian Băsescu. Îl cunoşteam pe Stolojan şi i-am spus de dorinţa mea de a intra în politică. Am candidat pentru funcţia de consilier general. Traian Băsescu era liderul Opoziţiei, cel mai vocal, cu totul diferit. Oamenii aveau foarte multă încredere în el. Era fascinant. Nu vorbea nimeni când venea Traian Băsescu la partid. Era vorba de respect. A trecut campania pentru alegerile locale. Prima discuţie nu a fost legată de politică. A fost la un eveniment privat prin 2003. Eram fascinată pentru lucruile pe care le spunea. Nu vorbea decât Traian Băsescu la masa aceea.

S-au câştigat alegerile, eu avem un proiect, să zugrăvesc casele din Bucureşti. M-am dus acolo, eram cu Ludovic ORban, şi încercam să conving oamenii să voteze cu Liviu Negoiţă. Am contribuit şi noi şi ne-am strâns la Modorgan, unde Traian Băsescu a venit şi aşteptam să ne spună primarul cum o să fie în Consiliu. A şters cu noi pe joc când au început colegii să zică că trebuie să punem oamenii noştri. Eu m-am făcut mică. Eu nu voiam să pun pe nimeni.  „Cine sunteţi voi, vă cunoaşte cineva pe voi? O să contaţi în politică când veţi merge pe stradă şi vă va cunoaşte cineva“.

image

Cele mai frumoase momente era când îl descoperam pe Traian Băsescu. Ne scotea în Cişmigiu. Eram câţiva consilieri noi şi ne povestea. Era vară, stăteam până în târziu în noapte. Atunci aflam cât de mare era Traian Băsescu în marina comercială. Eu ce puteam să povestesc? Ce puteau colegii să spună? Îl ascultam ore în şir. Am înţeles cât de puternic, ce caracter puternic are, cam care sunt valorile în viaţă şi în politică, şi mi-am spus că dacă există un astfel de om în politică, trebuie să rămâi şi să lupţi pentru lucrurile în care crede.

Am ajuns la momentul în care candida domnul Stolojan. O cunoşteam pe Raluca Turcan cu câteva luni în urmă. Nu prea ştiam ce era la vârful alianţei, doar foarte puţin ştiam noi cei din Consiliul General. Într-o zi de sâmbătă, 6 noiembrie, fiind la Primărie, am încercat să intrăm la primarul General şi mi s-a spus că nu se poate. Era ciudat. Am plecat, am ajuns acasă şi am deschis TV, de unde aflam că fusese şedinţă şi luase locul lui Stolojan. Am perceput ca ceva important. Am ştiut că va câştiga şi i-am spus preşedintelui. Destinul României a fost să-l aibă pe Traian Băsescu preşedinte. Nu am avut nicio emoţie. Am ştiut că va câştiga acele alegeri pentru că România nu putea să continue cu PSD şi Adrian Năstase.

Nu am fost în staff-ul preşedintelui, dar mi-am luat un proiect şi am plecat în judeţul Giurgiu şi am făcut campanie. Am rugat-o pe doamna Boagiu să-mi dea materiale şi am plecat cu colegii mei din avocatură în Giurgiu. Aveam maşina toată lipită cu afişe cu Traian Băsescu. Ludovic Orban mi-a spus: „tu vii cu Mercedes în campanie? “. Făceam lucrurile cu mare entuziasm. Preşedintele încă mai venea la Primărie. A fost un moment între cele două tururi în care s-au reclamat fraude. Preşedintele ajunge la Golden Blitz, eu am ajuns prima. Vorbea în direct la radio şi comenta subiectul. Atunci au fost făcute celebrele fotografii la Golden Blitz cu mine şi preşedintele. Acolo se întâlneau colegii pentru a stabili strategia pe mai departe. A ajuns preşedintele, a făcut o fotografie în care preşedintele vorbea la radio. Eram la aceeaşi masă. Nu presupuneam că ăsta poate să fie subiect de campanie. A fost turul II ,s-au câştigat alegerile şi a fost o celebră şedinţă la care nu am participat.  Eram la PNL.

Despre alegerea Alinei Gorghiu în fruntea PNL

Mă uit ce uşor se trece peste modul în care a fost criticată susţinerea preşedintelui pentru mine. Era normal să iasă Alina Gorghiu cu susţinerea lui Klaus Iohannis. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă preşedintele ar fi spus lui Boc sau lui Blaga că o pun pe Udrea. Acum, Iohannis spune că „o susţin pe Alina Gorghiu“. Este o imagine mai bună pentru partid decât Teodor Atanasiu. Mă uit ce linişte suspectă este. Personalitatea oamenilor este cea care generează dezbateri, nu funcţiile.

Cum şi-a format echipa de consilieri

Preşedintele s-a gândit să ia din Primărie, pe Sulfina Barbu, cu Anca Boagiu lucrase, au ma fost consilieri din Primărie. A avut oameni pe care i-a luat din echipa dânsului. Îmi doream foarte mult să plec cu preşedintele mai departe, dar a fost o perioadă destul de lungă de timp în care s-a gândit dacă să ma ia în echipa de la Cotroceni. Ştia că toată lumea ar fi vrut. Nu mi-am permis să spun „eu vreau“. Am petrecut Revelionul din 2005 împreună şi a fost momentul în care s-a pus problema. Preşedintele mi-a propus funcţia de şef al Cancelariei prezidenţiale şi consilier de stat.

Nu mi-a dat o funcţie, echivalent, cu funcţia de ministru. Eram un fel de secretar-şef. Îi ţineam agenda, corespondenţa. Nu îmi dădeam eu cu părerea. Au început bârfele, ca la orice Palat. Se dădeau informaţii pe surse. Nu a fost foarte uşor pentru mine. Eram un om foarte activ, pe cont propriu. Nu eram obişnuită cu program, cu şef, dar o făceam cu devotament. S-a întâmplat să mă certe preşedintele, eu întârziam dimineaţa. Nu eram singura care nu venea la 8 dimineaţa. Odata eram la coafor la 9.00 şi m-a sunat de la Cabinet că preşedintele a întrebat de două ori de mine. Am plecat aşa cum eram de la coafor.


Elena udrea, în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

image

Despre Guvernul Tăriceanu

După emisiunea de la Turcescu, mi-a spus că nu sunt pregătită să ies în public şi că nu ar trebui să expun instituţia. Nu m-a certat. Nu am stat decât zece luni la Cotroceni. S-a pus problema să facem alegeri anticipate pentru că am fi luat un scor foarte bun. Domnul Tăriceanu a fost în Grecia şi când s-a întors a refuzat să-şi mai dea demisia. Atunci a intervenit ruptura între preşedinte şi Tăriceanu. Toată lumea era supărată şi Tăriceanu a preferat să meargă în parteneriat cu Patriciu.

A venit domnul Tăriceanu într-o seară la Palat când a fost reţinut pentru 24 de ore Dinu Patriciu. S-au răcit relaţiile foarte tare şi am ajuns în octombire, când se pornise o campanie împotriva mea, că soţul meu de atunci fusese în relaţii de afaceri cu oameni de afaceri apropiaţi de PSD. Preşedintele nu mi-a reproşat nimic. Ce vină aveam eu? Era o nebunie, iar atacul era mult prea mare şi eu prea puţin experimentată. Îl expuneam pe preşedinte la o poveste cu care nu avea nicio legătură. Nu mai dormeam în perioada aceea. M-a chemat doamna Săftoiu să stăm de vorbă şi mi-a spus că ar fi bine să plec. Ştiam că îşi dorea să plec.

Am luat decizia să-mi dau  demisia. Era 24 decembrie. M-am dus şi i-am spus preşedintelui. Nu a încercat să mă reţină. Era o presiune asupra preşedintelui. Mi-a scris pe demisie că „decizia aceasta îmi marchează debutul real al carierei mele politice“. Am plecat de la Cotroceni, mi-am dat demisia în PNL şi m-am înscris în 2005 în PDL. Am rămas în echipa lui Traian Băsescu.

Episodul cu bileţelul roz

A fost pe fondul unui scandal. Începuse lupta cu Voiculescu, Vântu, Patriciu, care controlau instituţii. Ştiam relaţia puternică între Vântu şi fostul şef al SRI, Timofte. Ţintele erau cei din jurul preşedintelui, care nu făceau compromisul de a sta şi la masă alături de ei. Eram în 11 ianuarie 2007, fusesem de sărbători la munte cu preşedintele, cu Monica Macovei. Am luat decizia pe drum. Am luat decizia la emisiunea domnului Cristoiu să spun despre această istorie, despre încercarea lui Tăricanu de a interveni pentru Patriciu. Nu mă aşteptam să se ajungă la suspendarea preşedintelui.

Ca să acopere un scandal în care nu ieşeau bine, au trecut la suspendarea lui Traian Băsescu. Am regretat că am spus despre acel bileţel pentru că îi făcusem un rău preşedintelui. A contat mult în lupta pentru independenţa Justţiei. Nu îmi mai amintesc dacă i-am spus preşedintelui că o să fac public, dar nu mi-a reproşat niciodată. În loc să fie demisia lui Tăriceanu, cum era firesc, consecinţa a fost suspendarea lui Traian Băsescu. Toată lumea s-a întors împotriva mea atunci. „De ce ai spus“? S-au întos împotriva mea şi a preşedintelui chiar şi cei din PDL. M-au exclus, nu mai vorbeau cu mine. Când a început campania pentru referendum, nu aveam voie să particip.

Nu l-am mai încărcat pe preşedinte cu asta. Înainte de momentul acesta a fost o discuţie la Craiova şi unde au luat decizia să rămână cu Tăriceanu la guvernare. Rămăsese ca sâmbătă să-i sune Tăriceanu şi ei să le spună. Tăriceanu, de unul singur, a luat decizia să nu rămână la guvernare cu PD şi să dea afară de la guvernare PD. Tăriceanu nu a mai sunat şi i-a dat afară de la guvernare. Traian Băsescu rămăsese cu mine, cu Boc şi cu câţiva. O parte din colegi voiau să rămână la guvernare alături de Tăriceajnu. S-au strâns rândurile în jurul lui Taian Băsescu şi eu nu puteam să fac nimic. A trecut referendumul, a câştigat cu 70%.

Am câştigat alegerile europarlamentare în 2007. Referendumul pentru votul uninominal a fost atunci. A venit 2008 şi am pierdut Bcureştiul după Adrian Videanu. Blaga a luat un scor mai mic decât partidul. La alegerile parlamentare, am câştigat. În 2009, Traian Băsescu ne-a chemat şi ne-a spus că vreau să luaţi pe lista voastră pe Monica Macovei, Cristi Preda.

Despre Guvernul PDL-PSD

Traian Băsescu începuse pactul pentru educaţie, şi-a dat seama că foarte multe lucruri nu le poate face numai cu PD. A încercat să adune forţele politice la un loc pentru proiectele mari, votul uninominal, pactul pentru educaţie. Nu puteam face un Guven în Parlament. Nu se puteau purta negocieri fără Traian Băsescu. Între timp, s-a rupt şi PNL. Am câştigat noi, ca şi PDL, în 2008. S-au dus la PNL, domnul Tăriceanu a refuzat să facă un guvern cu noi. În sfârşit, veneam la guvernare. S-a luat decizia să se facă Guvern cu PSD. Iniţial, prim-ministru a fost nominalizat domnul Stolojan şi a refuzat. Atunci a venit propunerea cu şeful partidului, cu domnul Emil Boc.

Eu mă certasem foarte tare cu Mazăre. Ei voiau ministerul Turismului. Se pune aproblema ca Victor Ponta să ia acest minister. Vă daţi seama ce dezastru. A fost o competiţie pentru acest minister. Bugetul ministerului de Turism avea 90 de milioane de euro, Trasporturile aveau 2 miliarde. Preşedintele mi-a spus să nu candidez în 2008. A ezitat foarte mult să mă ia în echipa de la Cotroceni. În 2008, mi-a spus „măi, Elena, tu vrei să candidezi? Eşti prea tânără“. I-am spus că „domnule preşedinte, am 34 de ani“. A venit moemntul Guvernului. „Domnule preşedinte, aş vrea să ocup şi eu cel mai mic minister“. „Ce experineţă ai tu ca să intri în Guven?“.

Pe Anca Boagiu o susţinuse ministru la 29 de ani, eu aveam 34 de ani. După discuţii cu colegii, a acceptat să intru şi eu îm Guvern cu cel mai mic minister, dar, cu toate astea, cel mai vizibil. Lumea vedea Turismul la categoria şi altele. De multe ori trebuia să cer ajutorul preşedintelui pentru că păream exotică cu problemele mele de turism. Preşedintele m-a susţinut şi astfel mi-a trecut legea cu tichetele. A fost anul 2009, a început criza, dar a început şi cearta. Au existat contrări în Guvern de multe ori.

Noi eram de mult mai bună credinţă decât cei de la PDL. Poate era şi puterea pe care o exercita preşedintele asupra Guvernului, dar era evidentă diferenţa între noi şi PSD. Eu stăteam cu ei la masă şi seara mă anchetau la comisia Orban pentru tot felul de nebunii. Cum să ne înţelegem? Mă anchetau că era de imagine. Domnul Vanghelie era artizanul acestei comisii din spate. Au plecat de la guvernare, am ocupat fotoliile de interimat, ne tot picau Guvernele în Parlament.

Alegerile prezidenţiale din 2009

Domnul Iohannis venise de la Sibiu adus de Voiculescu, Antonescu şi Geoană. Guvernele noastre nu au trecut şi a început cea mai grea campanie electorală. Mi se rupea sufletul când vedeam că preşedintele putea participa doar la Etno TV. Am stat în sediu, eram câţiva. Câţiva mai credeam în şansa lui Traian Băsescu. Ne-au pus la sediu o imagine cu Traian Băsescu şi cu alţi colegi, „odioasa echipă“ a lui Traian Băsescu. Eram în sediu şi ne era frică să ieşim. Erau nişte negricioşi şi ne păzeam să nu dăm meşul jos.

Despre filmuleţul cu copilul din campanie

A fost filmuleţul acela trunchiat. Strategie proastă pentru că l-au lansat prea devreme. A venit în sediu de campanie după emisiune. Mai eram eu, Valeriu Turcan şi câţiva oameni fără relevanţă în partid. Noi mai eram. Toată lumea era şocată. Preşedintele spunea că nu era adevărat, că nu a lovit copilul, dar pe loc a fost îngrozitor. Da, a fost o lovitură pe care a resimţit-o pentru că era vorba de un copil. Nu puteam să apărem la nicio emisiune. Trebuie să recunoaştem meritul lui Radu Moraru şi a lui Dan Diaconescu, plus televiziunile lui Prigoană. Să faci conferinţă de presă, cu preşedintele în funcţie şi principalul candidat, şi să nu te preia nimeni? Au rămas instituţiile puternice, şi mă refer aici la SRI. Mă refer la domnul Maior şi la adjunctul lui, domnul Codlea.

Am fost la un restaurant în Herăstrău, iar politicieni de top, printre care Vasile Blaga, deja se discuta despre cum nu va câştiga Traian Băsescu alegerile. Preşedintele a spus că unul din motivele pe care nu l-a susţinut pe Vasile Blaga a fost că au fost momente în care ar fi vrut să joace îm afara preşedintelui. A fost dezbaterea şi m-a pomenit domnul Geoană. Iarăşi eu trebuiau să mă dau la o parte. Când momentele erau foarte importante şi preşedintele a fost de acord să nu fac anumite lucruri.

Imaginile cu Geoană la Vântu

Adormisem, era unu noaptea, când m-a trezit fostul meu şoţ, că mă caută Viorel Sima, este şi meritul lui, că are ceva să-ţi spună ceva. „L-am fotografiat pe Geoană la Vântu acasă. Mă urmăresc ăştia şi nu ştiu ce să fac“. Aşa era. Nu a fost nimic în spate. Atâta minte a avut domnul Geoană. Cinci ani era singur la televizor, se dezobişnuise preşedintele de confruntări. Am luat în calcul şi că va pierde alegerile, dar nu m-am mişcat o clipă din sediu. S-a întors toată lumea, nu mai era loc la poza de după alegeri.

Despre Guvernul Boc

Domnul Vasile Blaga a vrut să ia ministerul de Interne şi logic ministerul Dezvoltării Regionale a venit lângă ministerul Turismului .A fost ungest de mulţumire pentru activitatea mea de ministru şi pentru lupta pe care am dus-o. Ar fi vrut ca Guvernul să arate puţin fresh, dar a cedat preşedintele. Au intrat şi colegii în Guvern (n.r. Berceanu, Videanu, Blaga). A fost responsabilitatea maximă pe care şi-a asumat-o preşedintele (n.r. să anunţe tăierea de salarii şi pensii). Nu concepea să ne lase pe noi.

Prin 2011, s-a pus problema iar dacă Boc să rămână prim-ministru şi să preia şi preşedinţia partidului. L-am susţinut atunci. Preşedintele a fost stâlpul acelei guvernări. Nu am fi fost în stare să luăm acele măsuri dacă nu ne susţinea preşedintele. Evident, că noi ne-am gândit că „dacă vom lua măsurile acelea, mai câştigăm noi  alegerile?“. Emil Boc a luat o decizie fără acordul preşedintelui: darea afară din Guvern a unor personaje.

Guvernul Ungureanu

Eu am fost pentru plecarea de la guvernarea. Atunci se tot căuta un prim-ministru. Preşedintele a venit cu ideea cu Mihai Răzvan Ungureanu. A fost ultima soluţie. Mulţi au refuzat să preia guvernarea. Am luat decizia să plecăm, a venit domnul Ungureanu, care era foarte arogant. Primarii aveau nevoie de bani, iar domnul Ungureanu, pentru că preşedintele îi spusese să nu cadă în capcana de a arunca cu bani către primari, şi-a arogat această poziţie şi ne-a spus că nu este de acord cu această ordonanţă. S-a ridicat şi a spus miniştrilor să meargă cu el.  În cinci minute, a apărut pe surse că MRU spune pas practicilor de Guvern şi a trântit uşa în nas. Avea un soi de aroganţă.

MRU nu credea că poate să-i cadă Guvernul. După ce a plecat de la Traian Băsescu, primul lucru pe care l-a făcut a fost să se dezică de Traian Băsescu. L-a susţinut pe Ungureanu, s-a certat cu partidul pentru MRU. Ne-am pliat pe recomandarea preşedintelui şi l-am susţinut. Aroganţa, tipul de persoană, au făcut să piardă guvernarea. Nu pot să spun că şi-a ratat cariera politică, dar probabil azi era preşedintele României dacă rămânea loial preşedintelui Traian Băsescu.

Am încercat să refacem majoritatea pentru PDL înainte de Guvernul Ponta. Am fi putut să strângem această majoritate, dar nu am avut suportul unor colegi. Au fost miraţi de încercarea mea, iar la şedinţa de la Bucureşti nu m-a mai susţinut nimeni. Eram la patru voturi, puteam să-i recuperăm pe acei oameni. Preşedintele a spus „lăsaţi să vadă lumea că nu au program de guvernare, nu au nimic“. La preşedinte, nu există nuanţe de gri, ci doar alb şi negru. Este un om radical.

Alegerea lui Victor Ponta în fruntea PSD

Mulţi nu voiam ca PSD să fie condus de veche gardă, sperând în reforma PSD. Sigur preşedintele a avut un rol în alegerea lui Victor Ponta în funcţia de preşedinte al PSD.

Suspendarea din 2012

M-a sunat cineva implicat în dezvăluirea asta, ce părere am? I-am spus că Traian Băsescu va fi suspendat. Ideea exista în permanent. În mod normal nu se putea convoca Parlamentul fără acordul preşedintelui Camerei sau a Senatului. A fost o încălcare a statului de drept şi a democraţiei. Traian Băsescu mizează foarte, foarte mult pe democraţie. Eu spuneam că dacă eram preşedinte, nu apucau să mă suspende. Nu cred că preşedintele şi-a dorit să fie suspendat. Preşedintele nu a cerut niciodată ajutor.. Nu mai era nimeni sigur că se va întoarce Traian Băsescu. La votul acela, plus adaosul lui Dragnea, putea să sperie instituţiile, care înseamnă oameni. Referendumul nu a fost validat şi Traian Băsescu trebuia să se întoarcă la Cotroceni a doua zi. S-a întors după o lună şi jumătate. Cu toate acestea, pentru că insituţiile au rămas în picioare şi Constituţia a fost respectată, Băsescu s-a întors la Cotroceni.


Elena Udrea, de vorbă cu Dan Marinescu, redactor-şef „Adevărul” FOTO Eduard Enea

image
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite