Ministrul Fondurilor Europene: Nu am primit telefoane de la PSD. Nu am adus oameni de partid. Toate cele 5 OUG-uri anulate erau în interesul României

Marcel Bolos - FOTO Eduard Enea

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, va vorbi, la Adevărul Live, despre echipa sa de la minister, proiectele pe care le pregăteşte în următorii ani şi despre cum încearcă PNL să ajungă la anticipate prin trântirea a două guverne în Parlament.

Adevărul: Ziarul Adevărul a scris ieri că ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloş s-a înconjurat de oamenii PSD la minister, foşti secretari de stat şi foşti consilieri care iată acum se regăsesc în echipa domnului ministru. Domnul Boloş, să luăm un exemplu din articol, Dan Dumitrescu, fost secretar de stat la Sănătate, unul dintre apropiaţii PSD, tatăl său bun prieten cu Liviu Dragnea. Ce-l recomandă pe domnul Dumitrescu să fie consilierul dvs., altceva decât numele tatălui?

Marcel Boloş: Întâi de toate, trebuie să vă spun ceva despre Dan Dumitrescu, că de o lună de zile nu mai lucrează la biroul meu în cabinetul ministrului. Al doilea lucru, nu a fost niciodată membru de partid. Al treilea lucru, eu când l-am cunoscut m-a impresionat prin profesionalismul pe care îl are. Şi-a desfăşurat o bună parte din activitate în domeniul sănătăţii iar noi aveam nevoie de un coordonator pe acest domeniu fiindcă urmează să elaborăm programul operaţional pe sănătate. Şi atunci având în ministerul Sănătăţii tangenţe cu aceste responsabilităţi, cunoscând oarecum problemele din sănătate, am crezut că e un bun prilej ca pentru elaborarea acestui program să fie o persoană care cunoaşte sistemul. Să nu uităm, următoare perioadă de programare discutăm de o sumă enormă pentru Sănătate. E vorba de 3,9 mld de euro pe care România urmează să îi aloce pe acest domeniu, iar grija mea ca ministru este ca aceste resurse să ajungă acolo unde e nevoie în domeniul Sănătăţii. La propunerea lui, ca să vedeţi că a generat şi valoare adăugată în colaborarea pe care am avut-o, regret că a plecat de la cabinetul meu.

De ce a plecat, de ce nu l-aţi păstrat?

Pentru că a avut această temere de, repet, nu a fost membru de partid, dar a avut temerea că se va crea presiunea din partea publicului pentru el. A crezut că trebuie să facă un pas înapoi. Revenind la utilitatea care a adus-o în cadrul ministerului Fondurilor Europene, a venit cu idei de genul ca fondurile să fie alocate către zonele unde e cu adevărat nevoie în Sănătate. Aşa am ajuns cu alocări de fonduri la UPU de exemplu. Îmi plăcea modul de gândire pentru că era unul foarte aplicat. Nu vreau să-l laud fără rost. Am apreciat competenţele lui profesionale. Nu discutăm despre un apropiat al PSD-ului care doar pe hârtie era cu numele şi nu-şi aducea aportul.

Bogdan Mândrescu mai e în echipa dvs?

Da. Nu a fost membru PSD. L-am cunoscut în 2015 în ministerul Transporturilor. Am lucrat cu el o bună perioadă de timp când am fost secretar de stat în ministerul Transporturilor în guvernul Cioloş. L-am cunoscut atunci pentru corectitudinea şi profesionalismul cu care îşi derula activitatea. Acestea au fost considerentele pentru care l-am luat.

Totuşi a fost şeful aeroportului numit de guvernarea PSD şi dat jos tot de PSD.

Şi-a dat demisia, nu a fost demis. Nu face obiectul vreunei anchete penale pentru activitatea pe care a desfăşurat-o acolo. Proba lui de moralitate şi corectitudine a fost testată.

Când v-aţi făcut echipa de consilieri aţi primit telefoane de la PSD?

Nu. Eu îmi aleg colegii în funcţie de competenţe şi profesionalism.

Nici măcar propriul partid nu a făcut presiuni?

Nu mă orientez ca să aduc în sistem oameni doar prin faptul că doar sunt membri de partid şi acest lucru îi recomandă pentru post. Pentru mine aceste criterii nu fac parte din domeniul meu de preocupare. Mă ţin departe de aceste lucruri. Nu putem discuta despre influenţe ale PSD-ului. Nu am primit telefoane de la PSD. Cred în valoarea oamenilor.

Un alt subiect delicat se referă la cele cinci ordonanţe de urgenţă anulate din cele 25

Întâi de toate, cele cinci OUG-uri aveau interese pentru România.

Să explicăm pe scurt ce prevedeau fiecare.

Prima, cea referitoare le descentralizare e o ordonanţă prin care se înfiinţau 8 autorităţi de management în locul autorităţilor locale regionale. Actulul program regional este un mamut. Are 15 priorităţi de investiţii, funcţionează extrem de greu. La negocierile cu Comisia Europeană ni s-a spus că nu mai acceptă programul în forma actuală. Am analizat modele ale dezvoltării regionale în state mai dezvoltate decât noi ca Germania. Italia, Spania.

Deci pe scurt descentralizare.

Este în interesul autorităţilor locale, a primăriilor, pentru că ei erau puşi în situaţiua de a bate drumuri la Bucureşti. Dacă voiau să li se încheie un program de finanţare, dura poate şi un an de zile.

Şi care sunt celelalte patru ordonanţe de urgenţă problematice, să le spunem aşa?

Celelalte patru ordonanţe problematice sunt cea legată de partea de asigurare a surselor de finanţare pentru proiectele de apă. Sunt proiecte care vin din perioada de programare 2007-2013 cu implementarea. Avem un număr de 28 de proiect pe apă pe care le-am preluat din perioada precedentă de programare, pentru care trebuie să asigurăm 770 de milioane de euro din bugetul UE şi parţial din bugetul de stat. După cum ştiţi s-a dat OUG 114 care a generat majorarea manoperei pentru partea de construcţii şi acest fapt a generat ulterior creşterea valorii proiectelor pentru care sursa de finanţare rămâne bugetul de stat. Deci practic, ca să nu le blocăm, totuşi discutăm despre proiectele de apă care dacă nu se finalizează România este obligată să returneze toţi banii pe care îi are primiţi de la UE. Discutăm de 350 de milioane de lei pe care trebuia să-i alocăm de urgenţă.

Aceşti bani nu au fost alocaţi. Care e data limită pentru asta pentru că urmează o perioadă agitată.

Eu sper ca această lege să fie adoptată într-un termen rezonabil. Noi iniţiem procedura de urgenţă în continuare pe zona de fonduri europene. Ori se acumulează aceste datorii care rezultă din execuţia lucrărilor şi le vom plăti la momentul în care vor fi aprobate, ori se stopează. Sper ca întreaga clasă politică să înţeleagă că e o sursă importantă a României.

Ne uităm că atacurile la dvs vin din zona USR-ului, mă refer în special la europarlamentaul Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene în guvernul Cioloş, care vă acuză de „consultări pe sub masă” privind modul cum va cheltui România cele 350 de miliarde care vor veni în următorul exerciţiu.

Am să vă spun două lucruri foarte importante. Unu, toate cele cinci ordonanţe de urgenţă erau măsuri pentru români şi România. Ca şi europarlamentar îmi pun o mare întrebare. Dacă ca şi europarlamentar tu lupţi contra intereselor României, pot eu să mai comentez ceva? Răspunsul cred că vine de la sine. Dacă un europarlamentar, care o fi el, nu dau nume, iese pe un post public să spună că a oprit aceste măsuri care erau benefice pentru România, permiteţi-mi să fiu uimit şi să nu comentez.

Aţi fost secretar de stat în Guvernul Cioloş şi domnul Ghinea a fost ministru. Nu exită nicio cale de comunicare între dvs?

Eu prefer să nu comentez acest lucru. Cred în continuare că un partid precum USR-ul va găsi calea normală de comunicare. Eu cred că şi dumnealor sunt interesaţi de fondurile europene. Din acest punct de vedere întreaga clasă politică ar trebui să susţină interesele pe care le facem pentru că nu le facem nici pentru Marcel Boloş nici pentru ministerul Fondurilor Europene nici pentru un interes pe care îl are un anumit grup sau o anumită zonă de influenţă politică.

Vă doriţi să mai fiţi ministru după anticipate? Surse din partid spun că aţi dori să vă întoarceţi la ministerul Transporturilor.

Am spus şi mai spun. Arhitectura instituţională a României se negociază cu Comisia Europeană. Aceasta are ultimul cuvânt. Ar fi cu neputinţă, oricine ar fi el să meargă ţintit către o anumită zonă de interes şi să poată dirija lucrurile într-un anumit fel. Nu ar fi nici deontologic şi nici moral să dictez arhitectura instituţională. Dezvoltarea regională e soluţia corectă analizând soluţiile din alte state. Partea de transport de azi nu poate fi ţinută la Fondurile Europene dintr-un motiv simplu. CFR, Metrorex şi ceilalţi beneficiari sunt în ministerul Transporturilor. Dacă azi un coleg de-al meu vrea să ia o măsură pentru o autostradă, nu are cum.

De asta aţi exceptat ministerul Transporturi de la autorităţile de management?

Ne-am uitat şi la alte modele de infrstrucutră, de exemplu Spania care are un număr impresionant de km de autostradă, sau alte ţări. Să vedem cum au reuşit ei. Sunt despărţite, transportul e despărţit de partea de mediu. Modelul e de inspiraţie europeană. Am văzut unde funcţionează cel mai bine aceste modele. E momentul de răscruce. Ar fi nedrept, ruşinos ca astfel de mecanisme instituţionale să le gândeşti după criterii personale. Nici nu mă pot gândi că aceste lucruri se pot întâmpla. Comisia Europeană nu ar accepta aceste lucruri.

Să tragem o concluzie. Comisia Europeană a acceptat descentralizarea fondurilor europene

Da. A făcut observaţiile pe care le-a avut din perspectiva mecanismului operaţional. Sper să-l trecem prin Guvern. Nu voi participa la şedinţa de Guvern în care se va aproba mencanismul tocmai ca să nu se poată spună că am avut influenţă.

Rivalii dvs o să spună că nu vă asumaţi răspunderea.

Ar trebui să aprecieza că stau departe şi că Guvernul va decide ce e mai bine pentru România.

Mâine veţi fi audiat în comisii. Aveţi emoţii?

Nu pot să ştiu ce vor vota membrii comisiei. Eu o să le prezint măsurile pe care le-am luat cu bună credinţă în ceea ce înseamnă fondurile europene ale României. Rămâne de văzut dacă Comisia va fi satisfăcută de răspunsurile pe care eu le voi oferi. Sunt pregătit de acest dialog. De altfel comisia m-a şi invitat pentru a avea un dialog pentru problema fondurilor europene. Nu pot să garantez că nu vor fi răutăţi.

În exerciţiul financiar 2014 - 2020 câţi bani putea să absoarbă România şi cât a absorbit?

Avem un buget pe politica de coeziune de 22 de mld de euro. Bugetul total cu politic agricolă e de 42 de mld de euro. În prezent avem 15 mld de euro pe care erau la data de 4 noiembrie când am preluat mandatul. De atunci în trei luni am depus la Comisie 3,1 mld de euro declaraţii de cheltuieli.

Aţi moştenit de la celelalte guverne sau a fost iniţiativa dvs?

Au fost cheltuieli pe care le-am contablizat şi adunat din teren pentru lucrările care s-au executat. E greu de spus dacă sunt moştenite, dar sunt cheltuieli pe care le-am inventariat şi le-am transmis la Comisie. În cele trei luni am avut o misiune foarte grea de a închide anul financiar şi cifrele vorbesc de la sine. Aveam de realizat la sfârşitul anului 600 de milioane de euro. Am realizat 1 mld 25 de milioane de euro. Suntem pe plus. Sper să putem ţine acest trend. Îanuarie am depus din nou declaraţie de cheltuială în valoare de 120 de milioane de euro. A fost o lună foarte bună fiind o lună în care nu se lucrează pe şantiere. 2,8 mld de euro e ţinta pe care ne-am asumat-o pentru finalul anului în care Româna să nu piardă nici un euro.

Deci asta ar însemna cam 6 mld de euro pe care vi le propuneţi să le absorbiţi în perioada dvs de mandat până în decembrie 2020.

Da. Dacă se va termina mandautul mai repede acest lucru nu este controlabil.

Dar chiar şi aşa, rezultă o sumă de peste 20 mld de euro, adică nici măcar jumătate din totalul pe care România l-ar fi putut absorbi.

Care e rezultatul faptului că în perioada de programare 2014 - 2020 România a pornit  foarte greu la drum. Întârzile de la începutul perioadei de programare. Dacă vă aduceţi aminte la început în 2016 vorbeam de acreditările autorităţilor de management şi am început timid din 2017. Deci un decalaj de 3 ani întârziere. Lucrul acesta România nu mai are voie să-l repete pentru că în următoare perioadă de programare 2021 - 2027 ar trebui să începem cu proiecte. De aceea, negocierile cu Comisia pe care acum le facem, şi nu le-am început anul viitor, tocmai din acest motiv. Tocmai ca la începutul perioadei de programare să fim cu un T0 care să aducă proiecte şi să nu discutăm atunci de negocieri de programe operaţionale şi pregătirea pe care trebuie să o facem înainte pentru ca să putem accesa banii europeni.

Pe viitorul exerciţiu financiar câţi bani avem?

30,56 mld euro este propunerea care a înaintat-o Comisia către Parlament. Din aceşti bani 17,4 mld de euro sunt pe fonduri europene de dezvoltare regională, 8,3 mld euro sunt pe fondul social european şi mai avem 4,4 mld de euro pe fondul de coeziune. Vestea mai puţin bună este că avem un buget mai mic pe partea de infrastructură şi vestea mai puţin bună e că viziunea UE merge spre cercetare, resurse umane. România încă este în zona în care se zbate pentru a-şi rezolva problemele de infrastructură. În Europa de Est suntem printre ultimii care încă mai lucrăm la km de autostradă.

Ceilalţi se gândesc cum să meargă înainte pe zona de cercetare şi resurse umane. Şi aici, domnul premier şi domnul preşedinte participă zilele astea la negocierile pentru cadrul financiar multianul şi a trebuit să gândim un sistem de măsuri care să permită flexibilizarea fondurilor care sunt alocate României pentru ca să fructificăm la maxim partea de fonduri pe care le avem pe zona de infrastructură. În momentul de faţă vă dau un singur exemplu, pe zona de resurse umane avem alocaţi cei 8,3 mld de euro. Imens, dar dacă adăugăm confinanţarea se fac 10 mld de euro, în timp ce la infrastructură avem 4,4 mld de euro. Deci discrepanţa este foarte mare. Noi prin măsurile pe care le-am propus pentru cadrul financiar multianual am încercat să reuşim să ne aducem bani către fondul de coeziune astfel înccât în următorii şapte ani să recuperăm declajele pe care le avem în zona proiectelor de infrastructură.