Leonard Orban,primul comisar european al României: „Bilanţul după 10 ani de UE e pozitiv: 27 miliarde de euro. Cum ar fi arătat România dacă n-ar fi aderat?“

Leonard Orban, primul comisar european al României, în prezent consilier prezidenţial pentru afaceri europene, a vorbit, joi, la Adevărul Live, despre progresele făcute de Românie în cei 10 ani de apartenenţă la UE. A fost un succes aderarea? Trăim mai bine? Ce obiective ar trebuie să-şi propună România în continuare? I

Adevărul: Domnule Orban, aţi fost primul comisar european din partea României. Când vă uitaţi în spate, ce vedeţi?

Leonard Orban: În principal, lucruri pozitive. E clar că bilanţul României la 10 ani de la aderare e unul pozitiv. Dacă luăm numai ce înseamnă  fondurile europene, chiar dacă rata de absorbţie nu e sută la sută, dacă tragem linie, aproape 27 de miliarde erau pe plus la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut. Aceştia sunt bani care au intrat în România. 

România a primit de la UE aproape 40 de miliarde de euro şi a întors 14 miliarde.

Exact. Sunt nişte sume importante care au intrat în România şi care au ajutat la dezvoltarea României. Dar acesta este un bilanţ strict contabil, avantajele aderării la UE sunt mult mai mari şi nu se văd doar pe zona economică. Aşteptările au fost foarte mari: unii se aşteaptau să se ajungă cu salariile în scurt timp la nivelul ţărilor din Vestul Europei. Nu este posibil aşa ceva. Dar creşterea salariului mediu a fost de 146%:  de la 100 de euro la 246. Dacă ne uităm la PIB, vedem că a crescut cu mai mult de 70 de miliarde de euro din 2006 şi până la finalul anului trecut. Sunt nişte cifre foarte clare că pe zona economică lucrurile au evoluat pozitiv. Ar fi foarte interesant să facem un exerciţiu: ce s-ar fi întâmplat cu România dacă nu ar fi fost stat mebru UE? Am putea să ne uităm la statele de lângă noi, de exemplu din Balcanii de Vest, cum au evoluat sau cum au involuat. Să încercăm un alt exerciţiu: cum ne-am fi descurcat în timpul crizei economice, când am primit nişte sume foarte mari de la UE, şi nu mă refer la asistenţa macroeconomică, ci mă refer la modul în care au fost virate fondurile europene, cu avansul care a fost dat integral, astfel încât să susţină bugetul României. 

Au fost banii europeni cheltuiţi cum trebuie de România?

Răspunsul e parţial. Sunt foarte multe proiecte bune, eficiente, care categoric aduc plusvaloare atât la nivel regional, cât şi la nivel local, dar pe de altă parte am văzut şi proiecte care nu şi-au produs beneficiile respective. Am văzut centre de afaceri construite în zone în care era evident că nu funcţionează...

Am văzut terenuri de fotbal în pantă. 

Exact. Dar acestea sunt excepţii. Sigur, în momentul în care le prezinţi zi de zi, imaginea e că toţi banii s-au aruncat pe fereastră. Nu e nici pe departe aşa. Am tot insistat să facem un album cu cele mai importante proiecte realizate din fonduri europene. Până în prezent nu s-a făcut. 

Comparativ cu restul statelor comunitare, România stă foarte bine la încrederea în UE. Ceva mai bine de 50% dintre români au încredere în UE, dar procentul e în scădere. Spre exemplu, în mai  2015, 65% dintre români aveau încredere în UE.  Încep românii să devină eurosceptici?

Nu, n-aş spune aşa. Dar în momentul în care vezi zi de zi că Europa e confruntată cu crize majore, de la BREXIT la crize economice sau la criza migraţiei- care a pus sub semnul întrebării foarte multe din mecanismele europene, e evident că se construieşte o imagine care nu e cea mai pozitivă şi e normal să scadă acest sprijin pentru UE. Dar cred că cea mai interesantă întrebare ar fi- şi acolo am vedea cum se poziţionează populaţia României: „Aţi fi de acord ca România să rămână în UE sau să iasă din UE?“

Cred că răspunsul ar fi clar. 

La o asemenea întrebare, sunt convins că răspunsul ar fi covârşitor în favoarea rămânerii României în UE, undeva la peste 80-90%.

Pun şi politicienii români umărul la această imagine negativă a UE? Am văzut în ultima campanie electorală mesaje de genul: „nu ne spune nouă Bruxelles-ul ce să facem“. 

Am văzut şi că foştii comisari au fost arătaţi cu degetul, în special domnul Cioloş, mai puţin eu. Exista ideea că foştii demnitari europeni români ar îmbrăţişa mai degrabă interesele Bruxelles-ului, nu interesle României. Această separare între interesele Bruxelles-ului şi interesele României e foarte ciudată, pentru că de cele mai multe ori aceste interese nu doar că sunt similare, ci sunt identice. Răspunsul al întrebare este da. Că unii o fac conştient, e greu de spus. Dar e adevărat că unii încearcă să o facă conştient, pentru că sunt deranjaţi de anumite mecansime care au fost create prin aderarea noastră la UE. E suficient să vedem cât de mult a deranjat Mecansimul de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul Justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei. 

Comisia Europeană tocmai ne-a spus că nu se va ridica MCV-ul. 

Nu avem dovezi că măsurile împotriva corupţiei sunt sustenabile şi dacă ne uităm la ce se întâmplă zilele astea vedem că Bruxelles-ul are dreptate. 

Dacă ar fi să trageţi o concluzie după 10 ani de la aderare într-un singur cuvânt, care ar fi acela?

E o exeprienţă pozitivă, e un salt extrem de important pe care România l-a făcut. Trebuie să înţelegem şi geostrategic această aderare: una e să fii în interiorul UE, alta e să fii în afară. Eu îmi amintesc şi acumde luna aprilie 2005, după ce s-a semnat Tratatul de aderare a României al UE -îmi reamintesc cu mare plăcere pentru că am fost unul dintre semnatarii acelui Tratat. Ştiţi care a fost primul lucru pe care ni l-au spus? Wellcome to the club! Bine aţi venit în acest club! Nu am înţeles foarte bine la momentul acela ce înseamnă, dar apoi am înţeles diferenţa uriaşă între a fi în interior şi a fi în exterior.