VIDEO Liviu Dragnea: Cioloş minte cu neruşinare. Nici măcar la cifra de afaceri Teleorman nu este pe ultimul loc
0
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a răspuns la Adevărul Live premierului Dacian Cioloş, care se întreba ieri, în cadrul aceleiaşi emisiuni, de ce judeţul Teleorman, condus de Dragnea timp de 12 ani, este campion la ajutoare sociale. Preşedintele PSD a vorbit despre planurile de guvernare, a exclus o posibilă alianţă cu PNL după alegeri şi a trasat câteva direcţii în politica externă.
Adevărul: Aveţi un răspuns la afirmaţiile lui Dacian Cioloş că în Teleorman, judeţ în care aţi fost preşedinte de Consiliu Judeţean, ar fi cea mai mare sărăcie şi că ar avea număr mare de asistaţi social. Oare de ce domnule Dragnea?
Liviu Dragnea: Iniţial n-am vrut să răspund la o astfel de abordare mizerabilă din partea unui premier în funcţie. Ca să fii premier şi să jigneşti locuitorii dintr-un judeţ, o parte din ţara pe care tu vrei s-o conduci, eu nu cred că nu s-a mai întâmplat vreodată în lume şi nu s-a mai întâmplat vreodată în România. Aşa cum se dă tehnocrat, m-aş fi aşteptat ca domnul Cioloş să spună adevărul. Eu nu cred că domnul Cioloş are habar ce înseamnă asistaţi social. Şi cei de la PNL merg pe această idee, că în Teleorman sunt cei mai mulţi asistaţi social. Am luat date chiar de la guvernul Cioloş: pe primul loc la asiataţi social este judeţul Dolj, nu Teleorman. Mai sunt multe judeţe în faţă până la Teleorman. Nici la persoane cu dizabilităţi, Teleormanul nu este pe primul loc, ci Prahova. Ce ar trebui să facem noi în viziunea lui Cioloş şi a celor de la PNL cu persoanele cu dizabilităţi.? Ei spun aşa: nu trebuie să votaţi PSD pentru că ei au în judeţe respective multe persoane cu dizabilităţi. Să-i omorâm?
Premierul se referea la cei care preferă să ia bani de la stat în loc să muncească.
Dumneavostră traduceţi din română în română? Noi vorbim de un om care minte cu neruşinare. Nici măcar la cifra de afaceri Teleroman nu este pe ultimul loc. Nici la cel mai mic salariu, nici la cel mai mic venit pe cap de locuitor. Mergând pe această logică, cam jumătate din România îi deranjează pe aceşti oameni. Ei n-au înţeles, din păcate, că românii nu mai vor să fie dezbinaţi. Stilul acesta, în care instigă tinerii împotriva bătrânilor, pe cei angajaţi la buget împoriva celor angajaţi la stat, aceşti oameni nu înţeleg că românii vor să fie uniţi. Oamenii simt în mod organic că e bine să fim uniţi, mai ales acum când văd ce se întâmplă în Europa.
Să mai spun puţin despre Teleorman, un judeţ în care m-am născut, m-am format şi pe care îl iubesc. Nu iubesc mai mutl decât România, dar e pe locul doi. În 2000, când am ajuns preşedinte CJ Telorman, nu era niciun drum asfaltat. Între timp, s-au asfaltat 875 km de drumuri. În perioada cruntă 2005-2012, cât am fost în Opoziţie, n-a venit nicun ban în judeţ. La inundaţiile din 2005, în Teleorman s-a umflat râul Vedea şi ni s-a rupt un pod de peste 100 de metri. Primeam jigniri publice că noi să ne descurcăm singuri. Am făcut credit pentru a reface acel pod. Consilierii PNL şi PDL s-au opus şi numai după ce am strâns 80.000 de semnături din judeţ au cedat.
10 ani de zile Guvernul n-a alocat niciun ban, fabricile s-au închis, şcolile s-au părăginit. Azi, Teleormanul e mai mult de jumătate cu reţea de apă. Vin aceşti oameni care au blocat în permananţă judeţul şi arată cu degetul, fără să spună adevărul. Dar le-a spus acel consultant pe care l-au plătit cu foarte mulţi bani să instige la ură. Sunt profund dezamăgit de modul în care se comportă Cioloş acum. O să spun mai multe lucruri după alageri, pentru că nu vreau să le folosesc anumite informaţii pe care le am în campania electorală.
Premierul s-a legat mai mult de partea economică.
Pe mine nu o să mă auziţi niciodată să spun ceva rău despre judeţul Sălaj, de unde este Dacian Cioloş, deşi nu e foarte dezvoltat. Sunt nişte bariere naturale: investiţiile au venit în Transilvania, dar n-au trecut Carpaţii. Cioloş n-a trăit la ţară, vacanţele petrecute la ţară nu se pun.
Se pricepe la agricultură, totuşi.
Se pricepe atât de bine încât 9 luni de zile n-a dat subvenţiile la fermieri. Fermierii din România au pierdut bătălia cu fermierii din alte ţări.
Intenţionat sau din greşeală?
Se va afla. Nu putem noi acum, pentru că suntem în Opoziţie. Dacă nu e o chestiune deliberată, e o chestiune de nepricepere. Dar noi vorbim de specialişti, nu? Iar dacă sunt specialişti, însemană că e o chestiune deliberată.
Reorganizarea teritorială s-a oprit când eraţi la guvernare cu liberalii. De ce?
Cu totul întâmplător, CCR a declarat legea care modifica Legea referendumului constituţională, dar constituţională peste un an. N-am mai întâlnit aşa ceva în practica CCR. Întâmplător sau nu, era exact după ce Băsescu îşi termina mandatul. Neavând legea de modifcare a referendumului în vigoare, nu s-a putut organiza referendum. Această arhitectură a statului frânează dezvoltarea. Uitaţi-vă ce atitudine au avut faţă de legea care elimină cele 102 taxe.
Sistemul birocratic din România, în loc să se simplifice de la Revoluţia încoace, s-a tot încărcat. Au apărut tot felul de agenţii, care au inventat noi taxe şi am ajuns în situaţia în care nimeni din România nu poate spune câte taxe nefiscale sunt în România. Nu putem spera că descătuşăm motoraşele de dezvoltare economică fără descentralizare. Este un ghem prea mare de putere la Bucureşti. Descentralizarea adminsitrativă şi financiară va da un implus României pe care puţin îl înţeleg acum.
Împotriva descentralizării sunt foarte multe frâne. Noi nu vorbim de fragmentarea ţării, ci de un transfer de competenţe, nu de control, de la administraţia centrală către cea locală. Franţa este un stat super birocratic, dar foarte descentralizat.
Trebuie să dai posibilitatea judeţelor să aibă competenţă de decizie pentru a se dezvolta. La algerile locale, oamenii vin cu foarte multă încredere către candidaţi, iar după alegeri merg cu speranţă şi încredere la acei oameni să le rezolve problemele. Iar ei dau din umeri şi spun: „Asta ţine de Bucureşti“. De ce ţările care s-au descentralizat demult sunt cele mai bogate ţări?
Dacă veniţi la putere, în următorii patru ani puteţi face această descentralizare?
Descentralizarea, reforma statului, reforma constituţională nu pot fi făcute doar de un partid. O reformă profundă a României trebuie să fie rodul tuturor forţelor politice din România, rodul preşedintelui României, care sper să înţeleagă că e preşedintele tuturor românilor, a societăţii civile, a presei. Vorbim de o nouă Românie.
Dacă noi vom conduce Guvernul, sigur că noi vom iniţia această reformă. Cel mai important este suportul popular. Vreau să mă asigur că fiecare cetăţean va înţelege despre ce e vorba. Proiectul de dezcentralizare este gata. El va fi lansat în dezbatere imediat. Sunt multe prevederi în Constituţie care trebuie clarificate. Anul 2017 este cel mai potrivit pentru a se dezbate reforma statului. Anul 2017 trebuie să fie anul marilor reforme. Este anul potrivit pentru discuţia despre cum vrem să arate România, despre sistemul de vot.
Care vor fi, în viziunea PSD, sursele de creştere economică?
Un motor economic important va fi Fondul suveran de dezvoltare şi investiţii, care în toate ţările unde a fost folosit a fost de mare succes. Va aduce miliarde de euro în plus. Un alt motor de dezvoltare va fi agricultura. Se tot vorbeşte că pământul României poate să asigure hrană pentur 80 de milioane de români. Potenţialul agricol al României este invidiat de toţi. Acesta este şi motivul pentru care străinii au cumpărat terenuri în România.
De asemenea, România are un potenţial energetic care, din păcate, inteţionat sau nu, în ultimii ani n-a fost exploatat. România va deveni un hub energetic zonal. Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă trebuie terminate. România poate furniza energie electrică la toate ţările din jur.
Fondurile europene este un alt subiect. Ce urmăreşte PSD în acest domeniu?
În timpul guvernării PSD, rata de absorbţie a crescut foarte mult. Dau un exemplu: Programul Operaţional Regional, coordonat de mine şi care, atunci când a venit la minister era blocat. Pe acel proiect s-a ajuns la o absorbţie de 1 miliard de euro într-un an.
Guvernul actual invocă faptul că ei au trebuit să prevadă bani şi pentru măririle de la salarii, din acest motiv fiind luaţi bani de la investiţii?
Aceşti oameni se încurcă foarte mult în minciuni. Ei spun că o parte din bugetul de stat este alocată pentru investiţii. Ei spun aşa: n-am putut să cheltuim toţi banii pentru investiţii, pentru că au apărut cheltuieli în plus şi a trebuit să luăm bani de aici. Dar există 19 miliarde la investiţii, bani necheltuiţi. Ei n-au reşit să cheltuie banii nici pentru investiţii, nici pentru alte cheltuieli bugetare. Acestea sunt date furnizate de guvernul lor.
Susţineţi cota unică de impozitare sau taxare progresivă, deşi e o discuşie mai mult ideologică?
Ideologică?
Da, în sensul că dreapta susţine cota unică, iar stânga cota progresivă.
Vladimir Putin e de dreapta? Să demontăm şi prostia asta. În Rusia e cotă unică, de 10%, cred. Nu are legătură cu doctrina, ci doar cu economia. Cota de 16 % rămâne ca şi cotă de bază, numai că pentru anumite categorii sociale venim cu un pachet de reduceri de taxe şi impozite. Pentru orice venit sub 2.000 de lei, impozitul pe venit va fi zero.
Ce garanţii puteţi da că Justiţia nu va mai fi niciodată controlată de politic?
Justiţia nu mai poate fi controlată politic niciodată, sper. Justiţia, ieşind încet-încet de sub regimul Băsescu, a început să fie din ce în ce mai puternică ca şi sistem. Am început în guvernarea noastră un program serios de investiţii în infrastructura din justiţie. El a fost suspendat, dar îl vom relua. Sălile de judecată sunt mici, neaerisite, aglomerate, iar noi le cerem judeăctorilor să nu fie nervoşi.Cine mai poate crede că în România cineva mai poate prelua controlul pe Justiţie? Aşa ceva nu se mai poate.
Este necesară o lege a răspunderii magistraţilor?
Este necesară clarificarea legislaţiei. Legislaţia este mult prea stufoasă, avem prea multe legi. Trebuie clarificate articole din legislaţie. Răspunderea magistraţilor trebuie să fie rodul unei dezbateri cinstite, pe care nu neapărat oamenii politici trebuie să o dezvolte. În primul rând, oamenii din sistem trebuie să o facă. Eu am vorbit cu avocaţi, iar unii spun că ar fi bună, alţii că n-ar ajuta cu nimic.
Ar trebui modificate Codul Penal şi Codul de Procedură Penală?
Asta e treaba specialiştilor. Un lucru pe care trebuie să-l facem: toate decizile CCR care se referă la anumite legi, articole declarate neconstituţionale, trebuie modificate. Orice se face în domeniul Justiţiei trebuie să se discute larg, nu peste noapte.
E nevoie de o reformă a sistemului de Sănătate?
Marea problemă este exodul medicilor din România, în primul rând din cauza salarizării. Un medic care ştie că asigură sănătatea unui naţiuni, iar acea naţiune le întoarce un salariu de 1.700 de lei, sigur că îşi caută în altă parte. Al doilea lucru: dotările din spitale. Trei: modul în care casa de sănătate finanţează.
Noi susţinem o salarizare pentru medici care să ducă la 70% din nivelul unei ţări dezvoltate. Un medic stagiar trebuie să aibă 1.200 de euro salariu, iar un medic de cu gradul cel mai mare să aibă 3.600 de euro. Asta fără bonuri de masă şi cu impozitare zero. Impactul bugetar este nesemnificativ.
Am discutat cu domnul Sinescu să facem un complex medical, Spitalul Republican Carol Davila. Clinici, secţii de cercetare, Universitatea de Medicină, campus universitar, hotel pentru cei care vin în vizită la pacienţi.
O să fie în afara Bucureştiului?
Va deveni un mic orăşel, la marginea Bucureştiului.
În cât timp va fi gata?
În doi ani şi trei luni. În afara de acesta, avem un proiect pentru 8 spitale regionale şi o dotare minimală pentru spitalele judeţene. Cele 8 spitale regionale pe care le vom face vor fi pe specialităţi, ca oamenii să ştie unde să meargă. În afară de Iaşi, Cluj, Craiova şi încă cinci locaţii, care vor fi stabilite în luna ianuarie.
De unde banii pentru aceste spitale?
Din fondul suveran de investiţii, din fonduri europene şi din bugetul de stat. E nevoie de o ambulanţă pentru fiecare comună şi o maşină de pompieri, lucrui care dau un sentiment de siguranţă şi salvează vieţi.
Care ar trebui să fie rolul României în UE?
În primul rând, eu vreau să schimbăm atitudinea noastră, de oameni care îşi iau notiţe. Oficialii români nu trebuie să mai meargă nicăieri ca să ia notiţie despre ce au voie să facă şi ce nu în ţara asta. UE trebuie să rămână unită, pentru că aceste curente extremiste nu s-au născut din neant. Ele s-au născut pentru că cetăţenii europeni nu s-au mai regăsit în politicile europene, rata şomajului în rândul tinerilor este foarte mare.
Să ne aşteptăm la schimbări în relaţia SUA după alegerea lui Donald Trump?
Parteneriatul Strategic este foarte dezvoltat din punct de vedere militar, dar este mai multă nevoie de subsatanţă economică. Alegerea lui Trump ar putea fi o oportunitate pentru România. În Europa, România este cu toată lumea şi cu nimeni. Cred că noi trebuie să dezvoltăm o alianţă foarte serioasăî cu Germania, cu Olanda trebuie să dezvoltăm mai mult relaţiile, cu Austria, cu Suedia. Cu Franţa, noi avem relaţii culturale de foarte mulţi ani, dar nu le-am folosit.
Relaţiile cu Federaţia Rusă, directă sau prin intermediul UE?
Prin intermedoiul politicii UE. Până să vorbim despre relaţia cu Rusia, trebuie să vorbim despre relaţia cu partenerii strategi. Trebuie să ne întâărim poziţia în UE, iar relaţia cu Moldova să acordăm foarte multă atenţie. Dezideratul de unire cu Republica Moldova rămâne o opţiune pentru PSD. Dar pentru aceasta, în România trebuie să avem o creştere economică sustenabilă. Situaţia societăţii româneşti din zilele noastre nu este un argument pentru a ne atinge această dorinţă.
Viitorul Guvern, cu PNL?
Nu, categoric nu! Noi n-am vorbit despre marile personalităţi de la PNL, n-am plimbat nişte tablouri prin ţară. Nu putem să ne aliem cu un partid care nu are nicun fel de program, care promovează ura şi dezbinarea. Îi invit pe toţi românii să vină la vot.
Se încarcă comentariile...
