Adevărul Live. Dacian Cioloş, despre acuzaţia că e vândut străinilor: Domnul Soroş a finanţat şi organizaţii apropiate de PSD. Asta e curios

Dacian Cioloş face bilanţul guvernului tehnocrat

Premierul Dacian Cioloş a vorbit, la Adevărul Live, despre impactul bugetar pe care îl au pomenile electorale votate pe bandă rulantă de majoritatea PSD din Parlament. De asemenea, premierul a comentat şi acuzaţiile conform cărora conduce un Guvern dirijat din afara ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adevărul: Ieri seară, comisiile de muncă şi buget ale Parlamentului au votat nişte măriri. E vorba de creşteri salariale pentru personalul tehnic-sanitar, creşteri salariale la Casa Naţională de Asigurări, cu 25%, creşteri salariale în educaţie cu 15%, creşteri în asistenţa socială cu 15%? ce impact au aceste creşteri şi dacă se pot face ele?

Dacian Cioloş: O să iau lucrurile din două perspective. Pe de o parte, din perspectivă bugetară. Din ce îmi spunea doamna ministru de Finanţe cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei, aşa cum, din păcate, ne-a obişnuit Parlamentul când votează în toate direcţiile măriri de salarii, fără calcule bugetare consistente, s-au cam adunat peste 9 miliarde de lei, deci peste 1% din PIB.

Aşadar, pe de o parte avem un impact bugetar care înseamnă ori creşterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România sau, dacă vrem să ţinem limitele deficitului, să reducem investiţiile. Noi avem alocate 40 de miliarde pentru investiţii, care ar trebui să se ducă la locuri de muncă. Or, asta ar însemna reducerea fondului de investiţii.

Măririle procentuale nu fac decât să crească şi mai mult dezechilibrele între modul cum sunt trataţi salariaţii.  Or, noi asta am încercat să corectăm anul acesta. Doar cu măriri salariale nu rezolvăm problema salarizării. Avem în continuare oameni care au aceeaşi formare profesională, aceeaşi vechime, lucrează în aceleaşi instituţii sau în instituţii paralele dar cu aceleaşi responsabilităţi, dar care au salarii diferite. Măririle salariale nu rezolvă aceste disfuncţionalităţi pe care noi vrem să le corectăm printr-o lege a salarizării coerente. Cu aceste decizii, o lege a salarizării unitare nu va mai avea finanţare.

Îşi poate permite bugetul României să suporte măririle?

Aceste măriri vor avea un impact asupra investiţiilor în sănătate, în educaţie, investiţii în infrastructură şi în alte domenii unde avem nevoie de investiţii. Avem nevoie de investii pentru a crea locuri de muncă durabile. Nu e suficient să mărim salariile în administraţia publică, şi e nevoie de asta, la fel ca în educaţie şi sănătate. Şi am făcut şi noi acest lucru anul acesta, dar am vrut să facem măriri de salarii cu cap, gândite, care să rezolve probleme de disfuncţionalităţi de tratament din acelaşi sector şi să ducă la o creştere durabilă a veniturilor. Amintiţi-vă de 2010, Legea 284 a salarizării. A fost votată o mărire foarte consistentă de salarii care nu s-a putut aplica apoi. Riscăm să ajungem în aceeaşi situaţie cu legea salarizării unitare, dacă ea va fi vreodată votată.

În afară de aceste măriri, Parlamentul a aprobat legea PSD de reducere a celor 102 taxe. Ce impact are legea? Se poate renunţa la acele taxe?

Nici noi, nu numai că nu suntem împotriva unor reduceri de taxe, dar în contextul debirocratizării, a simplificării administrative, şi noi am venit cu eliminarea unor taxe care nu-şi mai aveau rostul. Dintre cele 100 şi ceva de taxe sunt câteva care aveau sens să fie eliminate, dar, la grămadă, s-au pus şi taxe care au fost eliminate şi care riscă să aibă impact asupra unor politici publice. Mai mult decât atât, se merge împotriva unor legi în baza cărora funcţionează anumite instituţii. Spre exemplu,legea de funcţionare a TVR şi a Radioului prevede că anumite cheltuieli, cum ar fi salariile, nu pot fi finanţate prin bugetul de stat. Dacă cineva, politic, ar fi vrut să decidă o schimbare a modului de finanţare a televiziunii, ar fi trebuit ca în paralel cu aceste eliminări de taxe să schimbe legea de funcţionare a TVR şi a Radioului public. La fel, taxa pentru timbrul de mediu. Ea, într-adevăr, trebuia schimbată, pentru că e şi o decizie a Curţii Europene de Justiţie, ea era inechitabilă aşa cum funcţionează în momentul de faţă, dar ar fi trebuit schimbată modalitatea de aplicare a acestei taxe, nu eliminată complet, pentru că din banii respectivi se finanţează prin fondul de mediu anumite programe, care duc la reînnoirea parcului auto, care duc la finanţarea unor programe de reducerea a poluării sau de reducere a impactului negativ asupra mediului. Mai e Monitorul Oficial, care, la fel, e o regie autonomă şi care fără aceste taxe rămâne fără finanţare. Deci şi aici, ori trebuie schimbată legea de funcţionare a Monitorului Oficial, ori avem o problemă de finanţare de la 1 ianuarie. Impactul bugetar, din calculele noastre, este de 1 miliard de lei. 

FOTO Eduard Enea 

Şi cum îl punem la loc?

La fel, trebuie tăiat de undeva şi, în general, de la investiţii, pentru că există alte cheltuieli fixe pe care nu le putem reduce. Sigur, unii spun că avem creştere economică şi din creşterea economică o să mai vină bani, dar acestea nu sunt surse foarte predictibile, pentru că asta presupune să creştem gradul de colectare, un lucru care trebuie să se întâmple - reforma în ANAF continuă ca să creştem gradul de colectare-, dar vă reamintesc că, potrivit Codului Fiscal, de la anul trebuie să reducem cu încă un punct procentual TVA-ul, mai reducem şi alte câteva taxe, deci asta înseamnă că creltem cheltuielile la buget reducând în acelaşi timp resursele bugetare. S-ar putea să avem o colectare mai bună, dar nu cred că ne putem baza  pe astfel de presupuneri pentru a avea un buget predictibil. Ar trebui să aşteptăm săm vedem mai întâi cum funcţionează lucrurile, şi dacă vom avea banii respectivi, să-i orientăm pentru astfel de cheltuieli.

Adversarii dumneavoastră din PSD acuză faptul că Guvernul nu a cheltuit banii şi au dat ca exemplu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Transporturilor?

S-a cheltuit pe investiţii mai mult decât a cheltuit Guvernul precedent în 2015 şi vom mai cheltui. În investiţiile pe transporturi rutiere, investiţiile în infrastrucutră, am preluat aproape toate şantierele, blocate din motive administrative. A trebuit să petrecem prima jumătate a anului deblocând aceste proiecte prin măsuri administrative şi măsuri legislative. Acum se lucrează pe toate şantierele pe care proiectele erau în curs, deci o să mai avem cheltuieli până la sfârşitul anului. În sănătate, problema este că n-am avut pregătită o strategie de investiţii. Practica de până acum a fost ca fiecare ministru decidea cam în ce direcţie împarte banii, un pic după culoare ochilor directorilor de spitale sau după alte culori ale directorilor de spitale, şi banii erau repartizaţi fără nicio strategie, fără nicio viziune de investiţii. Noi n-am mai vrut să facem lucru acesta. Veneau la uşa ministrului Sănătăţii directori de spitale la coadă să ceară investiţii pe diferite proiecte, fără să avem o viziune despre ce vrem să facem cu banii respectivi. Domnul ministru a început o strategie de investiţii pe care o vom lăsa pentru anii viitori, pornind de la nevoile care au fost analizate în toate regiunile. Încep să se cheltuie şi aoclo bani, la fel cum se cheltuie bani şi în infrastructura de irigaţii în agricultură, şi la transporturi, şi la mediu, şi pentru amenăjări împotriva inundaţiilor.

Se vorbeşte de două pericole mari, Metrorexul şi Taromul, cum că nu s-au mai investit bani în revizii şi că ar exista pericolul unor accidente majore. Sunteţi la curent cu situaţiile de la Metrorex şi Tarom?
 
Da, ştiu că şi la Metrorex, şi la Tarom se lucrează la acest lucru, din ce mi-a spus domnul ministru care este direct implicat în acest dosar. La Tarom au ajuns, într-adevăr, anumite aeronave la sfârşitul vieţii lor sau într-o fază în care dacă continuăm să le folosim, costurile cu întreţinerea sunt foarte mari. Înţeleg că la unele modele sunt probleme de aprovizionare cu piese de schimb. Acolo am insistat ca înainte de a vorbi de investiţii în aparate de zbor să avem o strategie de dezvoltare şi o evoluţie a Taromului. Altfel, riscăm să avem o situaţie în care să cumpărăm aparate de zbor fără a şti ce vrem, de fapt, să facem cu Taromul. 
 
E un proiect de strategie, de dezvoltare şi de evoluţie a Taromului aflat în curs de elaborare. Avem acum şi un management nou. Obiectivul e ca până la sfârşitul anului sau începutul anului viitor să avem şi această viziune şi apoi să începem să proiectăm şi investiţiile. Până atunci pot să vă asigur: aeronavele pe care le avem au parte de analize stricte înainte de plecarea de la sol. Din acest motiv, uneori mai sunt şi întârzieri. 
 

Putem afirma cu siguranţă că de la 1 decembrie nu vom mai avea nevoie de vize pentru a merge în Canada?

Premierul Trudeau mi-a dat garanţii că în momentul în care se va semna CETA vor confirma formaş şi ceea ce noi am negociat încă din vară, eliminarea vizelor. Chiar dacă eliminarea vizelor nu era legată direct de acest acord, Canada a tot trenat să elimine vizele pentru România şi Bulgaria de teama unei migraţii ilegale, a riscurilor de a creşte numărul cererilor de azil în Canada. I-am explicat faptul că lucrurile au evoluat şi în România. Chiar i-am spus că îi putem ajuta să elimine riscurile de imigraţie ilegală şi reţele de imigraţie ilegală. Am găsit, între timp, soluţiile ca vizele să poată fi eliminate şi premierul mi-a spus că în momentul în care acordul comercial va fi confirmat şi eliminarea vizelor va fi anunţată. Au anunţat şi canadienii că eliminarea vizelor se va face în două etape. Într-o primă etapă, din primăvara anului viitor se vor elimina vizele pentru cetăţenii  care în ultimii zece ani au avut vize pentru Canada, iar de la 1 decembrie 2017 pentru toţi cetăţenii români.

Liviu Dragnea spunea că nu aţi făcut nimic legat de vize, că nu a depins de noi. Spunea că a fost o negociere la nivel de UE?

Nu a fost o negociere la nivel UE, a fost o negociere directă între Guvernul român şi Guvernul canadian. Noi am pus presiune pe Comisia Europeană şipe Parlamentul European să sprijine acest proces, am avut contacte cu cei trei preşedinţo la nivel european: preşedintele Comisiei, preşedintele Parlamentului European şi cu preşedintele Consiliului, Donald Tusk. 
 
Comisia, într-adevăr, ar fi trebuit să ia în considerare aceste lucruri în momentul în care negocia acordul comercial. Noi, în vară, când am văzut că Comisia nu se mişcă suficient, atât cât noi ne-am fi aşteptat pentru a avea certitudinea că angajamentul luat în 2014 şi de Guvernul canadian împreună cu Comisia se va aplica, am decis să merg la Ottawa, în Canada, şi să preiau aceste negocieri. Eu nu înţeleg de ce domnul Dragnea ar fi supărat pe acest succes, cu atât mai mult cu cât e un membru PSD, europarlamentarul Sorin Moisa, care s-a implicat într-un mod foarte activ. Dânsul a fost raportor adjunct din partea Grupului Social-Democrat în Parlamentul European pentru adoptarea acestui acord de liber schimb. Şi-a folosit acest tribut şi pentru a face presiune pentru adoptarea acestei decizii privind vizele. Şi am lucrat foarte bine împreună. Nu spun că e un succes al Guvernului, e un succes al României. Eu cred că atunci când obţinem lucruri fireşti e normal să le spunem. E un succes al României. 
 
FOTO Eduard Enea 

Aţi declarat că nu intraţi în campanie. Sunteţi independent,  v-aţi lansat şi o platformă. Însă, adversarii PNL şi USR vă fac personaj de campanie. Aveţi ideea de ce folosesc adversarii politici expresia de Guvern al lui Soros?

Nu ştiu dacă aţi observat că se încearcă într-o parte a mass-media din România să se creeze o anumită conotaţie negativă vis-a vis de anumiţi termeni care să fie legaţi de Guvern. La fel ca şi expresia „guvern tehnocrat“. S-a tot repetat că tehnocrat egal incompetent, fără să se explice de ce şi de unde vin aceste lucruri, pentru a da această conotaţie negativă asuăpra Guvernului, un Guvern care a încercat să ia măsuri inclusiv de schimbare a unor persoane care nu performau. În loc să fie apreciat şi pus în evidenţă faptul că, dacă o persoană nu performează, este schimbată - spre deosebire de un guvern politic unde s-a încercat în general să se protejeze anumite personaje politice chiar dacă avea probleme cu Justiţia sau nu performau. La fel, (se vorbeşte - n.r. ) despre Guvernul Soros. Din câte ştiu şi eu din spaţiul public, Soros e o persoană care şi-a făcut averea inclusiv din speculaţii pe brusă sau din speculaţii financiare, care a finanţat mai multe organizaţii neguvernamentale în mai multe ţări din Europa de Est, şi inclusiv organizaţii neguvernamentale- asta e curios!- care lucrează cu PSD sau apropiat de PSD. Pentru faptul că eu am adus în Guvern anumiţi reprezentanţi ai societăţii civile, care nu erau sub controlul unor partide politice, au încercat să pună această etichetă negativă: mediu neguvernamnetal egal susţinere Soros, deci acest Guvern e controlat de Soros sau e controlat din afară. S-a spus chiar că e controlat de Comisia Europeană. Nu am suficientă energie şi nici timp ca să combat asemenea prostii. Prefer să-mi concentrez, împreună cu Guvernul, energia pentru a face anumite schimbări de care ţara asta are nevoie. Nu doar declarăm că vrem schimbare, ci chiar facem schimbare. Pentur că şi aici e un element de nunaţă, apropo de platforma pe care am lansat-o. Mulţi au spus că Cioloş a plagiat acele principii, ca şi cum acele principii ar fi proprietatea intelectuală a cuiva. Eu nu vreau să mă limitez la a enunţa aceste principii, ci vreau ca acele principii să fie traduce în decizii, chiar şi în programe de guvernare. Le-am spus şi partidelor că nu e suificient doar să suţină această platformă, ci să traducă acele principii în porogramele de guvernare pe care le susţin şi să le traducă şi în modul în care îşi selectează oamenii.

Dintre miniştrii actuali, sunt oameni pe care i-aţi lua şi în viitorul Guvern, după alegeri?

Absolut. Sunt oameni care au început reforme în domeniile lor şi pe care, da, i-aş propune şi pentru un viitor guvern.

Cu condiţia să intre în partide, pentru că viitorul guvern va fi politic.

Sigur, vor avea nevoie de susţinerea partidelor. E clar că, după alegeri, dacă va fi un guvern politic, orice membru al guvernului va trebui să aibă susţinerea partidelor care vor constitui majoritatea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările