Monarhia câştigă teren în România. Rezultatul surpriză al unui sondaj din seria „Adevărul despre România“

Regele Mihai încă mai este iubit în România FOTO Reuters

Opţiunea pentru monarhie este pe locul al doilea în topul preferinţelor românilor, după cea pentru republică prezidenţială.

Românii vor republică prezidenţială (35,3%), monarhie constituţională (17,7%), republică parlamentară (13,2%) sau republică semiprezidenţială (12,9%), potrivit barometrului de opinie publică „Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda „Adevărul“. Sondajul a fost realizat în perioada 19 - 27 martie 2013 pe un eşantion de 1.082 persoane, cu o marjă de eroare de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Cercetarea a urmărit să testeze opţiunile cetăţenilor în contextul discuţiilor despre modificarea Constituţiei. INSCOP menţionează ca există un număr mare de non-răspunsuri – 20,8%. Românii par să fie republicani convinşi, 61,6% îşi declară opţiunea pentru o formă republicană de guvernământ. INSCOP consideră însă că mai importantă este opţiunea pentru un regim personalizat: 65,9% optează pentru republică prezidenţială, semiprezidenţială  şi monarhie.

PERSONIFICAREA PUTERII

INSCOP explică această dispunere a percepţiei autorităţii politice prin tradiţia raportării  la un lider vizibil care permite populaţiei o înţelegere simplificată a mecanismelor de exercitare a puterii şi nu este specific României. Povestea unui om dintr-o provincie canadiană care a venit să viziteze guvernul, a fost plimbat prin toate cabinetele şi a dat mâna cu mulţi funcţionari şi care a exprimat la final nemulţumirea că nu l-a întâlnit pe guvern, adică pe omul care personifică guvernul, este relevantă.

Personificarea puterii care ţine şi de o ritualizare a politicii şi poate fi explicaţia pentru opţiunea surprinzător de mare pentru monarhie, de  17,7%. INSCOP atrage atenţia că,  dacă la începutul anilor ’90, monarhia era susţinută în primul rând de persoane în vârstă, care „prinseseră” cumva regimul interbelic sau măcar cărora li se povestise în familie despe casa regală, în 2013 bazinul electoral pentru monarhie este compus din tineri între 18 şi 35 de ani.  Cei care au trăit direct sau prin amintiri vârsta de aur a monarhiei s-au împuţinat, în schimb a crescut preferinţa în rândul tinerilor explicabilă prin atitudinea negativă faţă de politică şi  prin dimensiunea „mondenă“, cu mare trecere la publicul tânăr, a monarhiilor europene, în special britanică. 

OPŢIUNEA PENTRU PARLAMENTUL UNICAMERAL REZISTĂ

Sub rezerva unui număr mare de non-răspunsuri (22,4%), opinia publică este împărţită între preferinţa pentru parlamentul unicameral (46,8%) şi cel bicameral (30,9%). Un procent mai mare preferă, după cum se vede, mai degrabă parlamentul unicameral, fapt consonant cu slaba încredere publică în instituţia parlamentară şi cu opinia că Parlamentul este supradimensionat, aşa cum rezultă din precedentele sondaje  INSCOP.

În termenii votului pentru schimbarea Constituţiei, situaţia nu s-a schimbat foarte mult faţă de luna trecută, precizează INSCOP.  În februarie, 41% declarau că se vor prezenta în mod sigur la vot, în timp ce în martie 43% declară că vor vota cu certitudine la referendum.  În rândul populaţiei care s-ar prezenta la referendumul pentru modificarea constituţiei există o majoritate mai mare decât media raportată la totalul eşantionului care preferă parlamentul unicameral. 

Analiza specialiştilor

Politologii Stelian Tănase şi Cristian Pârvulescu cred că opţiunea tinerilor pentru monarhie vine din accesul la istoria reală, nemanipulată de manualele din timpul totalitarismului, şi din nemulţumirea faţă de politică.

„Tineretul e dezamăgit de ce se întâmplă în învăţământ, de atmosfera din spaţiul public, de sărăcie şi consideră că apelul la monarhie ar putea schimba lucrurile. Sigur că are legătură cu criza politică prezentă, de fapt are legătură cu criza politică din ultimii 20 de ani, de la republica fesenistă ilegitimă. Oamenii i-au văzut pe toţi cei care au fost la putere, au văzut bâlciul politic. Regele e legătura românilor cu istoria, dar şi legătura românilor cu Dumnezeu“, explică Stelian Tănase.

Cristian Pârvulescu crede că procentul crescut se mai datorează imaginii necontroversate a Regelui, dar şi prezenţei Casei Regale în activităţi din viaţa publică. „Eu cred că procentul tinerilor este mai mare în favoarea monarhiei şi pentru că este un fel de formă de protest, la adresa unei politici inadecvate şi neautentice“, spune Pârvulescu.

  Dacă ne gândim a Carol al II-lea, Traian Băsescu este un tip mişto faţă de el. Alfred Bulai, sociolog

ALFRED BULAI: „PROCENTUL NU ESTE FOARTE MARE“

Sociologul Alfred Bulai crede că procentul pro-monarhie nu este foarte mare, „date fiind condiţiile de nemulţumire faţă de preşedintele în exerciţiu“. Bulai interpretează sondajul întărind conluzia că, fără să fi avut o experienţă monarhică semnificativă, România este o ţară republicană. „Dacă ne gândim la Carol al II-lea, Băsescu este un tip mişto faţă de el“, apreciază Bulai. El spune că monarhia este o sursă de fascinaţie pentru tineri şi că există probabil şi o categorie de persoane adulte „care au plecat la muncă în ţări monarhice, iar acum s-au întors cu o altă imagine, s-au maturizat“.