Adevăratul motiv pentru care PSD şi ALDE nu merg la Cotroceni. Articolul din Constituţie e doar un pretext

Adevăratul motiv pentru care PSD şi
ALDE nu merg la Cotroceni. Articolul din Constituţie e doar un pretext

Klasu Iohannis şi Liviu Dragnea au mai stat faţă-n faţă la consultările de anul trecut Foto: presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a chemat partidele la prima rundă de negocieri pentru desemnarea viitorului premier, însă PSD şi ALDE au refuzat invitaţia. Liviu Dragnea vrea mai întâi să-şi consolideze majoritatea în Parlament, pentru a-i diminua lui Klaus Iohannis puterea de a propune un „premier-surpriză“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Înainte de a ne oferi un premier, liderii politici ne oferă o premieră: partidele care au cele mai mari şanse de a ajunge la Putere – PSD şi ALDE - au refuzat invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a participa la consultările de la Palatul Cotroceni. Oficial, motivul refuzului ţine de o interpretare a Constituţiei într-o cheie sufocant de restrictivă. „M-am uitat cu atenţie pe invitaţie şi aici se spune că suntem invitaţi la consultări în baza articolului 85, alineatul 1 din Constituţie, care prevede că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Acest articol din Constituţie nu poate fi urmat decât de emiterea unui decret. Consultările se pot face doar în baza articolului 103 şi acolo spune foarte clar că în funcţie de majorităţie stabilite în Parlament, despre care nu se poate vorbi decât după validarea fiecărui parlamentar“, a spus liderul PSD Liviu Dragnea.
De fapt, invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis este perfect constituţională. Articolul 85 îi oferă preşedintelui atribuţia de a desemna candidatul la funcţia de premier. „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament“, spune articolul cu pricina.

Articolul 103, invocat de Liviu Dragnea, descrie procedura de învestitură a Guvernului. „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament“, spune articolul 103.

Potrivit unui fost consilier juridic al Administraţiei Prezidenţiale, invitaţiile pe care preşedintele le trimite partidelor  menţionează, de obicei, amebele articole constituţionale. În cazul acesta, Klaus Iohannis a invocat doar articolul 85, pentru că nu vorbim de consultări care se vor finaliza cu desemnarea unui premier, ci vorbim de o primă etapă - mai degrabă exploratorie - în care şeful statului doar va lua pulsul partidelor după alegeri.

„Deocamdată nu se impunea menţionarea articolul 103, pentru că, aşa cum a spus şi preşedintele, este prima rundă de negocieri“, au declarat surse din Administraţia Prezidenţială pentru „Adevărul“. În declaraţia susţinută ieri la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a spus: „Pentru a avea o claritate asupra evenimentelor care vor avea loc în zilele următoare, vreau să se ştie că mâine voi avea prima rundă de consultări cu partidele politice care au intrat în Parlament. Vom vedea cum vede fiecare partid continuarea“.

Precedentul Colectiv
Şeful statului confirmă tactica pe care a aplicat-o şi anul trecut, după căderea Guvernului Ponta. În noiembrie 2015, şeful statului a convocat tot două rânduri de consultări, pe acelaşi model: mai întâi a discutat cu liderii partidelor calea de urmat, apoi, în a doua rundă, s-au pus pe masă propunerile pentru funcţia de premier. Atunci, atât PSD, cât şi ALDE au dat curs ambelor invitaţii, fără nicio interpretare constituţională în prealabil. Însă contextul e cu totul diferit: în 2015, PSD era în genunchi, iar astăzi e aproape de face singur majoritatea. „E o atitudine pur şi simplu nepoliticoasă“, a comentat Iohannis decizia celor două partide de a nu onora invitaţia.

De fapt, ce urmăreşte tandemul PSD-ALDE? În primul rând, refuzul de a merge la Cotroceni este modul în care liderul PSD răspunde la decizia preşedintelui de a nu desemna un premier cu cazier, aşa cum este Liviu Dragnea. „Am enunţat criteriile de integritate înainte de campania electorală, ca să nu fie discuţii după, şi ele rămân în picioare“, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă îşi menţine decizia de a nu desemna un premier cu probleme penale, deşi PSD, condus de Liviu Dragnea, a câştigat alegerile în mod categoric. Refuzul preşedintelui de a numi „penali“ se bazează şi pe Legea de funcţionare a Guvernului, care interzice unei persoane condamnate să facă parte din Guvern.

Dragnea vrea să testeze majoritatea
Însă dincolo de disputa verbală la distanţă dintre Dragnea şi Iohannis, refuzul liderilor PSD şi ALDE ascunde un plan mai sofisticat, care vizează amputarea puterilor preşedintelui în negocierile pentru desemnarea viitorului premier.

Pentru prima dată în istoria postdecembristă, PSD vrea ca preşedintele să cheme partidele la negocierile pentru desemnarea premierului abia după ce se convoacă noul Parlament. Până acum, cutuma funcţiona în felul următor: preşedintele se uita la rezultatul alegerilor, chema partidele la consultări, şi de acolo se desprindea numele viitorului premier şi, automat, viitoarea majoritate parlamentară. Apoi preşedintele convoca Parlamentul, iar noua majoritate vota Guvernul. Practic, votul de învestitură acordat de plenul reunit al Parlamentului era primul test pentru noua majoritate. De la Revoluţie încoace, toate consultările s-au ţinut înainte de a fi convocat noul Parlament, iar PSD a participat de fiecare dată la discuţii. Spre exemplu, în urmă cu patru ani, preşedintele de atunci Traian Băsescu a chemat partidele la negocieri pe 17 decembrie, iar Parlamentul şi-a început mandatul pe 19 decembrie, cu Victor Ponta primind votul de învestitură din partea majorităţii USL.

Ce s-a schimbat între timp? Cu tot cu votul pe care îl va primi la redistribuire, PSD se va apropia de 50%, însă nu va obţine o majoritate absolută. Dar ce n-a obţinut pe baza votului direct, PSD vrea să obţină prin racolare: dacă mai coooptează trei-patru parlamentari, PSD va avea fără ALDE majoritate în cele două Camere, e drept, o majoritate fragilă, dar care la urma urmei îl face independent de partidul-satelit condus de Călin Popescu Tăriceanu. „Cum să mergem cu o propunere de premier în condiţiile în care parlamentarii nu sunt validaţi? Cine ştie, poate pleacă un parlamentar de la un partid la altul“, a spus Liviu Dragnea, devoalând, în mare parte, planul gândit de social-democraţi.

Majoritatea absolută îi va servi PSD-ului şi în negocierile cu Klaus Iohannis. Potrivit Constituţiei, în cazul în care un partid obţine peste 50% din mandate, preşedintele este obligat să se consulte numai cu acel partid. De aceea, liderii PSD insistă ca discuţiile de la Cotroceni să aibă loc după ce Parlamentul îşi începe activitatea, pentru a putea motiva că ei singuri au majoritate, deci desemnarea premierului ar trebui să fie o afacere strict între Klaus Iohannis şi PSD, fără a mai lua în seamă propunerile altor partide. Însă Iohannis a făcut el primul pas şi a convocat deja prima rundă de negocieri. Dacă nici la a doua rundă PSD şi ALDE nu se vor prezenta, şeful statului poate propune un premier din partea altui partid –sau chiar apolitic -, însă e greu de crezut că PSD şi ALDE vor urmări jocul de pe margine. 

Citeşte şi:

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările