Abecedarul votantului la Alegerile Prezidenţiale 2014 – Episodul II: câteva propuneri de teme pentru dezbaterile electorale (altele decât „ofiţerul acoperit”)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Campania electorală debutează într-o atmosferă tensionată, trăieşti cu senzaţia că nişte clanuri ţigăneşti se tatonează, mârâind şi rânjind către adversari, înaintea scandalului în care se vor tăia cu săbiile în faţa cortului.

În acest context nociv pentru democraţia românească, evident antinaţional şi antistatal, principalii trei candidaţi – Victor Ponta, Klaus Iohannis şi Elena Udrea – evită să abordeze în discursul public teme de interes naţional. Confortul oferit de atacurile la persoană şi lejeritatea cu care pot fi manipulaţi alegătorii români – cei mai mulţi dintre ei fiind grav afectaţi de analfabetism politic şi de indolenţă în chestiunile civice – îi determină pe consilierii din echipele de campanie electorală din jurul candidaţilor să orienteze dezbaterea publică spre subiecte de can-can, de mahala.

Incultura civică a majorităţii electoratului, dar şi costurile reduse aferente implementării acestui tip de strategie electorală, reduc şansele ca în agora românească să fie discutate teme serioase, de interes naţional. Deocamdată, suntem martori la un circ idiot, instrumentat cu cinism de specialişti în manipulare, buni cunoscători ai mentalităţilor alegătorilor români. Aproape toate normele constituţionale şi legale, precum şi orice minima moralia au fost suspendate, lupta electorală dobândind trăsăturile unui scandal de mahala, unde orice lovitură este permisă.

Toate sunt amestecate, iar ceea ce este amestecat, de obicei, pute. Preşedintele Băsescu aruncă fumigene cu „ofiţeri acoperiţi”, indivizi ca Turcescu se aruncă imediat şi kamikaze în manipulări murdare, guvernul se transformă treptat în furnizor de pomeni electorale, nimeni nu mai ia în seamă Constituţia Republicii, legile statului, normele şi bunele practici europene cu privire la separarea puterilor în stat, rolul Preşedintelui, funcţionarea guvernului, campania electorală, alegeri, discurs politic etc.

Devine evident că vom avea parte de una dintre cele mai urâte, cinice şi dure campanii electorale a ultimilor două decenii de democraţie românească bolnavă. Probabil că şi efectele vor fi cu atât mai grave.

Să ne imaginăm, însă, pentru câteva minute, că o minune dumnezeiască l-ar calma pe Traian Băsescu, determinându-l să devină un Preşedinte moral, cinstit, echidistant, garant al echilibrului în stat şi societate, să respecte Constituţia şi să nu se mai amestece în campania electorală, iar pe candidaţi i-ar transforma în nişte lideri politici responsabili, cinstiţi, morali şi loiali Statului Român şi Naţiunii noastre.

Să ne imaginăm, iarăşi, că onorabilii noştri candidaţi ar fi dispuşi să dialogheze cu cetăţenii şi să accepte să-şi asume în discursul de campanie electorală teme de dezbatere propuse de cetăţenii români.

Să oferim acestor candidaţi renăscuţi în fantezia noastră de câteva minute, mai multe teme de dezbatere importante pentru Statul şi Naţiunea noastră:  

 

Tema I – Revizuirea Constituţiei

În perioada martie – mai 2013, Forumul Constituţional, coordonat de Asociaţia PRO DEMOCRAŢIA, prin persoana politologului Cristian Pîrvulescu, preşedinte al APD, a înaintat către Comisia Parlamentară pentru Revizuirea Constituţiei un Raport care cuprinde propunerile venite din partea societăţii civile pe acest subiect.

Am fost implicat personal, alături de colegii mei din APD-Club Craiova, în organizarea dezbaterilor din cadrul Forumului Constituţional şi pot să mărturisesc că aşteptările românilor de la această revizuire a Constituţiei sunt foarte mari.

Având în vedere rolul foarte important al Preşedintelui Republicii în stat, dezbaterea acestei teme în campania electorală ar fi obligatorie. După 25 de ani de democraţie bolnavă, observăm că Republica nu funcţionează. Reglementarea separării puterilor în stat este neclară şi incompletă, situaţie care a permis numeroase abuzuri, atât din partea Preşedintelui Traian Băsescu, cât şi a Parlamentului. Justiţia îşi redobândeşte cu greu independenţa faţă de grupările oculte din mediul politic şi deocamdată, actul de justiţie din România rămâne grav afectat de corupţie şi de traficul de influenţă practicat de puternicii momentului.

Din perspectiva reaşezării României pe făgaşul unei evoluţii istorice fireşti, trebuie amintit şi faptul că cetăţenilor români nu li s-a permis, după Decembrie 1989, să decidă dacă vor păstra, ca formă de organizare statală, Republica instaurată de tancurile sovietice ori vor restaura Monarhia Constituţională, redând Tronul Ţării Majestăţii Sale Regele Mihai I al României. 

 

Tema II – Regionalizarea şi reorganizarea administrativă a Statului Român

Problema reformei adminsitrative a fost abordată atât de guvernarea Traian Băsescu, cât şi de guvernarea Victor Ponta. Concret, însă, s-a făcut mult zgomot… pentru nimic.

Accesarea cu succes a fondurilor europene, în etapa 2014-2020, este condiţionată de această reorganizare administrativă, de regionalizare. De fapt, miza este scăderea influenţei şi puterii centrului asupra periferiei, guvernul şi instituţiile guvernamentale cedând o mare parte din atribuţii către conducerea regională şi instituţiile locale. Puterea cetăţeanului de a participa direct la adoptarea deciziilor care îl privesc este, cel puţin teoretic, cu mult mai mare într-un stat regionalizat, decât într-unul centralizat.

Prin regionalizare se trece de la guvernare, la guvernanţă, prin aceasta din urmă înţelegând un management al comunităţii în care intervenţia statului este redusă, rolul decisiv fiind deţinut de instituţiile, actorii politici şi civici locali.

Partidele politice şi mai ales, mafiile politico-economice care se concurează în interiorul acestora, nu sunt dispuse să lanseze regionalizarea. Totodată, chiar dacă această regionalizare va fi realizată, la presiunea Uniunii Europene, probabil că va fi în aşa fel gândită şi implementată, încât să favorizeze aceleaşi interese oculte. Un exemplu în acest sens este funcţionarea Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională, coordonate de Consiliile pentru Dezvoltare Regională care sunt formate din reprezentanţii administraţiei publice locale, în foarte multe situaţii beneficiare ale fondurilor europene administrate de ADR-uri. O astfel de situaţie, care este definită insuficient şi neclar de lege, în care cel care controlează activitatea ADR (numeşte managerul ADR, monitorizează activitatea ADR etc.) este în acelaşi timp şi beneficiar al finaţărilor monitorizate de ADR, a contribuit probabil într-o anumită măsură, alături de alţi factori, la mulţimea de erori şi fraude în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, altfel spus, zeci de milioane de euro pagubă pentru statul român.

Preşedintele Republicii poate influenţa realizarea reformei administrative şi a regionalizării, iar pentru alegători ar fi important să afle care sunt ideile candidaţilor cu privire la această chestiune. 

 

Tema III – Exploatarea gazelor de şist şi a aurului de la Roşia Montana

Ofensiva politică, economică şi militară a Federaţiei Ruse pune în mare pericol independenţa energetică a Uniunii Europene şi, implicit, a ţării noastre. În România, dezbaterea despre exploatarea gazelor de şist a consumat multă energie şi a provocat inclusiv demonstraţii de stradă şi abuzuri ale forţelor de ordine.

Pe fondul unei probabile crize energetice în Uniunea Europeană, asupra României vor fi exercitate mari presiuni pentru a accepta exploatarea acestor caze de şist. Situaţia va fi identică – de fapt, deja este! – cu privire la exploatarea aurului de la Roşia Montana. Dacă noul Preşedinte al Republicii va adopta o atitudine de agent comercial şi de PR al corporaţilor multinaţionale – aşa cum a făcut Traian Băsescu – fără să ţină cont de interesele naţionale, vom fi în imposibilitatea de a utiliza aceste resurse în beneficiul statului român.

Îşi vor asuma candidaţii, în această chestiune, loialitatea faţă de interesele Statului Român, care este soluţia lor de rezolvare a acestei probleme delicate?

Tema IV – Garantarea independenţei naţionale, a unităţii şi a integrităţii teritoriale a Ţării

În vecinătatea României se manifestă tot mai intens şi periculos politici revizioniste care pot pune sub semnul întrebării unitatea şi integritatea teritorială a Statului Român şi implicit, independenţa naţională.

Ungaria dezvoltă de aproape doi ani o politică externă revizionistă şi de încurajare a pretenţiilor de autonomie absolută a minorităţilor ungare din statele vecine. În România, UDMR nu a ezitat să promoveze un proiect de autonomie a Ţinutului Secuiesc, iar extremismul mişcării naţionaliste şi revizioniste maghiare este se manifestă tot mai virulent.

Într-o Uniune Europeană care, pe de o parte, susţine că a desfiinţat graniţele între naţiuni şi că încurajează autonomia culturală, lingvistică etc., iar pe de altă parte, este zdruncinată de tot mai multe acţiuni de destructurare teritorială a statelor, provocate de naţionalişti, va fi tot mai dificil să se apere ideea de independenţă, de unitate şi integritate teritorială.

Care este viziunea candidaţilor în această chestiune? Cum cred ei că trebuie să acţioneze un Preşedinte al României pentru a apăra interesele Naţiunii Române, fără a încălca însă drepturile minorităţilor, aşa cum sunt ele garantate de legislaţia europeană? Este important pentru alegători să cunoască răspunsul la aceste întrebări. 

* * *

Temele pe care trebuie să le dezbată candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii sunt numeroase. Eu am prezentat, deocamdată, doar patru dintre ele.

Tu, cetăţene alegător, ce teme de interes naţional doreşti să dezbată aceşti candidaţi? Fă-ţi glasul auzit, pentru că altfel, vei rămâne doar cu un singur drept: să taci!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite