A început ofensiva de vară a penalilor în Parlament. Cum vor aleşii să se sustragă Codului Penal: „Nu am ştiut că sunt pe lângă lege. M-am trezit ca prostu'“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Parlamentul va vota, în următoarea şedinţă comună, un proiect de lege care îi va absolvi de pedeapsă pe aleşii găsiţi în conflict de interese înainte de 2013. Prin această măsură, parlamentarii se sustrag altor legi care li se aplică. Cei care au cerut această interpretare sunt chiar parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinetul parlamentar înainde de 2013. Ei spun că au încălcat legea pentru că nu o cunoşteau.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat  că legea prin care parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinetul parlamentar înainte de 2013 să nu mai poată fi acuzaţi de conflict de interese va intra pe ordinea de zi a următorului plen comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului. „A fost supusă votului pentru a fi înscrisă pe ordinea de zi. Birourile Permanente au hotărât înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei comune. Nu am stabilit când va avea loc aceasta. Se va da un vot pentru punctul înscris pe ordinea de zi“, a anunţat Tăriceanu, la finalul şedinţei conducerii Parlamentului.

Prin această iniţiativă, parlamentarii se pun, din nou, deasupra legii. Iniţiatorii spun că fapta a fost introdusă în statutul deputaţilor şi al senatorilor în 2013, de aceea doar parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinetul parlamentar după 2013 pot fi traşi la răspundere. Modificarea operată în statutul deputaţilor şi senatorilor este, de fapt, transpunerea definiţiei conflictului de interese din Codul Penal, care se aplică tuturor funcţionarilor publici, inclusiv parlamentarilor.

Conflictul de interese este definit în Codul Penal ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie public“. 

Cum parlamentarii sunt asimilaţi funcţionarilor publici în sens penal, articolul 301 din Codul Penal se aplica oricum şi lor înainte de 2013. Completarea articolului 38 din Statutul deputaţilor şi senatorilor  nu a făcut altceva decât să să dubleze prevederea din Codul Penal, sub incidenţa căruia au fost cercetaţi zeci de parlamentari. Propunerea legislativă de modificare a statutului deputaţilor şi senatorilor constă în precizarea clară că angajararea rudelor înainte de 21 august 2013 nu era interzisă, deci parlamentarii nu puteau fi sancţionaţi.

În plus faţă de Codul Penal mai este şi Legea 161/2003 care reglementează, de asemenea, conflictul de interese.

„Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
   a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
   b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
   c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice“, se arată în Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

„Aceeaşi lege, pentru unii - mumă, pentru alţii – ciumă“

Nu se poate spune că până în 2013, când aveau ei norma specială, în statut, interdicţia asta nu opera. Există dosarele ANI cu Pâslaru, cu Mircea Diaconu. Exista atât în penal, cât şi în administrativ şi până în 2013. Sunt nişte hotărâri judecătoreşti în multe situaţii sau dosare pe rol. Vom avea o lege genarală şi o lege specială care exonerează de răspundere o anumită categorie. Egalitatea în faţa legii putem să o luăm acasă. Aceeaşi lege, pentru unii e mumă, pentru alţii, ciumă. Clar e neconstituţională“, a arătat Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, pentru „Adevărul“.

Aleşii care au cerut interpretarea statutului deputaţilor şi senatorilor sunt chiar cei care au fost găsiţi în conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 2013. Este vorba de social-democraţii Ion Călin, Iulian Iancu, Laurenţiu Nistor şi Iuliu Nos, şi liberalul Mihăiţă Calimente.

„M-am trezit ca prostul în mijlocul furtunii“

Deputatul PNL Mihăiţă Calimente, aflat în Parlament din 1996, spune că a vrut să dea această interpretare pentru că la momentul angajării fiului său la cabinetul parlamentar nu cunoştea legea.

„Eu nu am ştiut, habar nu am avut. M-am dus cu hârtia respectivă la Camera Deputaţilor. E adevărat că era semnată de mine, dar compartimentul juridic, de personal, tot ce înseamnă încadrarea, aparţine Camerei. Ei puteau să-mi spună atunci: «Alo, domnu’ Calimente, nu aveţi voie! Eşti pe lângă lege şi nu ai voie». În condiţiile astea, m-am trezit ca prostul. Nu ne-a spus nimeni şi ne-am trezit în mijlocul furtunii. Niciun parlamentar nu a făcut în cunoştinţă de cauză pentru că sumele erau foarte mici. Dacă ştiam, mă băgam eu în aşa ceva? Doamne Fereşte!“, a fost explicaţia pe care ne-a oferit-o Mihăiţă Calimente.

Deputatul recunoaşte că munca prestată de fiul său era aceea de şofer al tatălui său. „Fiul meu a avut salariu de 300-500 de lei şi eu am mai avut încă cinci angajaţi. El mă ducea şi mă aducea de la Timişoara că nu avea cine. Nu mai funcţiona aeroportul“, a spus, cu nonşalanţă, Mihăiţă Calimente.

Cine sunt parlamentarii care scapă

Aproximativ 50 de parlamentari şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 2013. Printre aceştia, nume precum deputatul PSD Mădălin Voicu, deputatul Marian Neacşu, secretarul general al PSD, Florin Pâslaru, liderul deputaţilor PSD, preşedintele Comisiei Juridice, deputatul ALDE Bogdan Ciucă, fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu.

Mădălin Voicu. În calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, un contract civil prin care şi-a angajat nora în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, nora sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 3.302 Lei.

Marian Neacşu. Potrivit procurorilor Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ, Marian Neacsu, in calitate de deputat, a formulat cererea de angajare a fiicei sale, Cristina Monica Neacsu, in cadrul biroului sau parlamentar si apoi a avizat contractul de munca pe perioada determinata (iulie 2009 - decembrie 2012) in baza caruia s-a realizat in mod direct un folos material pentru aceasta. Deputatul PSD de Ialomiţa Marian Neacşu a fost condamnat definitiv de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie la sase luni inchisoare cu suspendare.

Florin Pâslaru: Potrivit procurorilor, Florin Pâslaru, în calitate de deputat, a încheiat un contract civil şi ulterior a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat, în perioada 2009-2012, în cadrul biroului său parlamentar, fiind remunerat din bugetul Camerei Deputaţilor. Deputatul PSD Florin Pâslaru a fost condamnat de instanţa supremă pentru conflict de interese, judecătorii aplicând în cazul său o amendă penală de 2.000 de lei.

Bogdan Ciucă. În calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, un contract civil prin care şi-a angajat sora în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, sora sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 40.956 Lei.

Relu Fenechiu, fost deputat: În calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, fratele său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 4.051 Lei.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite