UPDATE Iohannis a desfiinţat bugetul, dar l-a avizat favorabil. Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2017

UPDATE Iohannis a desfiinţat bugetul, dar l-a avizat favorabil. Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2017

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu trebuie să ajungă la un consens privind bugetul ţării FOTO prezidency.ro

Consiliul Suprem de Apărare al Ţării s-a reunit, marţi, pentru a aproba bugetele instituţiilor care ţin de siguranţă naţională. Deşi a criticat per ansamblu proiectul de buget elaborat de Guvern, şeful statului a dat până la urmă aviz pozitiv. Dacă s-ar fi împotrivit, ar fi blocat întreg bugetul ţării. Spre seară, ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a anunţat adoptarea bugetului pe 2017.

Viorel Ştefan, ministrul de Finanţe, a anunţat adoptarea proiectului de buget pe 2017:  Principalele proiectţii macroeconomice. PIB - 819 miliarde lei, ncadrarea într-un deficit fiscal de maxim de 3%. Preconizăm un indice al inflaţiei sub 1,4% şi o rată a şomajului de maxim 4,3%. 
 
Trebuie să fac două precizări importante legate de investiţii şi fonduri europene. Are loc o creştere importantă a investiţiilor. Reuşim să ne respectăm şi promisiunile din programul de guvernare. Creştem veniturile populaţiei şi scădem taxele.Fiecare ministru va prezenta detalii în Parlament. 

UPDATE Guvernul a început şedinţa în care va vota proiectul de buget pe 2017. La sfârşitul acesteia, Viorel Ştefan, ministrul de Finanţe, va face o declaraţie de presă. 

UPDATE Guvernul se reuneşte la ora 19.45 pentru a vota proiectul de buget pe 2017. Proiect va fi trimis imediat Parlamentului pentru declanşarea procedurii  de adoptare. Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se reunesc în acest scop la ora 21.00.

UPDATE Klaus Iohannis: Tocmai s-a terminat şedinţa CSAT. Am avut pe ordinea de zi un singur punct: avizarea proiectelor de buget pentru ordonatorii din domeniul securităţii naţionale. Este important de ştiut că acest aviz este obligatoru şi, ca atare, discuţia a fost una aplicată şi cu concluzii foarte clare. Guvernul a pregătit un proiect de buget pe care doreşte să-l trimită în Parlament şi pentru acest lucru e nevoie de avizul CSAT. Acest buget mi se pare problematic. Acest buget prevede o creştere foarte mare a cheltuielilor şi, după părerea mea şi a specialiştilor, acest buget este prea optimist, supraevaluat, fără să existe o explicaţie pertinentă pentru această creştere foarte mare - vorbim de o creştere de 15%. Chiar dacă considerăm că economia României va creşte, este greu de realizat o creştere atât de mare. 

Bugetul MAPN a ajuns la 2%, dar trebuie executat. Mai simplu spus, aceşti bani trebuie folosiţi pentru programe de doatare pe termen lung, care să ducă la modernizare. 

Bugetul pentru MAI este într-o zonă foarte aproiată cu cel de anul trecut, iar toate celelalte bugete sunt scăzute cu aproximativ 10%. Am analizat toate aceste bugete şi CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate naţională. Guvernul s-a angajat ca la rectificarea bugetară să vină în completarea acestor sume acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului. 

UPDATE Şedinţa CSAT s-a terminat. Peşedintele Klaus Iohannis va face declaraţii în câteva minute. 

UPDATE  A început şedinţa CSAT.

UPDATE Florin Cîţu, specialistul economic al PNL, apel către Liviu Dragnea:  Vreau să va demonstrez că şi noi, din opoziţie, gândim constructiv. Iată de ce îmi permit să sugerez o soluţie pentru ieşirea din posibila criză de azi de la CSAT. Am făcut rapid o analiză asupra bugetului propus de PSD şi am identificat o variantă de finanţare care rezolvă problemă bugetului pentru programul de siguranţă naţională. Propunerea mea este simplă. Programul “Start-up Nation” are alocate credite bugetare de 500 milioane lei şi credite de angajament de 1.7 miliarde lei. Programul este estimat să înceapă la 1 mai 2017. Reprezintă o dovadă de înţelepciune să realocam din programul “Start-up Nation” 200 milioane lei credite bugetare şi 100 milioane credite de angajament pentru deficitul reclamat în bugetul pentru siguranţă naţională. Amânarea cu 3 luni a acestui program până la prima rectificare bugetară nu va modifică promisiunile făcute elecotoratului dumneavoastră. Rămân oricum destui bani pentru “Start-up Nation”, 300 milioane lei credite bugetare şi 1.6 miliarde lei credite de angajament.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va decide azi dacă avizează sau nu bugetul instituţiilor din zona securităţii naţionale. Decizia nu va avea efecte doar asupra serviciilor secrete, ci se va răsfrânge, indirect, asupra întregului buget al ţării. Disputa tehnică, ce ţine de alocările bugetare, poate fi rezolvată politic, prin consens între Klaus Iohannis – preşedintele CSAT şi Sorin Grindeanu – vicepreşedintele CSAT. În caz contrar, va urma un conflict total.

Potrivit legii, „CSAT avizează  proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale“. În această categorie intră serviciile secrete, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi alte instituţii subordonate.

Dragnea, contrazis de lege

Avizul de azi al CSAT vine pe fondul unor contre între preşedintele Iohannis şi premierul Grindeanu, după ce Guvernul a tăiat bugetele SRI, SIE, STS şi SPP cu aproximativ 10%, iar la Apărare a alocat mai puţin de 2%, cât s-a obligat România faţă de NATO, un angajament acceptat în urmă cu doi ani de toate partidele politice, la propunerea lui Klaus Iohannis. Disputa a fost amplificată de preşedintele PSD Liviu Dragnea.  „Nu va fi nicio surpriză. Sunt sigur că preşedintele nu va fi de acord să se avizeze bugetele respective. Surpriza ar fi să fie de acord. Aici este vorba de un aviz consultativ, dar răspunderea este a Parlamentului pentru a decide cum va arăta bugetul României”, a spus Liviu Dragnea.

Însă Legea de funcţionare a CSAT îl contrazice pe liderul PSD: avizul este obligatoriu. „În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare“, arată articolul 3 din Legea de funcţionare a CSAT. Aşadar, avizul  - fie el pozitiv sau negativ- este concretizat, din punct de vedere legal, printr-o hotărâre. „CSAT lucrează cu hotărâri, care sunt obligatorii. Cum avizul este o hotărâre, înseamnă că este obligatoriu, nu facultativ“, a sintetizat, pentru „Adevărul“, Ion Oprişor, consilier prezidenţial pentru securitate naţională.

Problema e că, în CSAT, orice hotărâre se adoptă prin consens. De fapt, vorbim de un consens între preşedinte şi premier, căci restul membrilor votează în funcţie de şeful politic. Miniştrii vor fi tot timpul de partea premierului, în timp ce şefii serviciilor secrete vor fi de partea preşedintelui. Aşadar, vor ajunge preşedintele şi premierul la o înţelegere în condiţiile în care s-au contrat public până acum? Aceasta ar fi întrebarea-cheie a şedinţei CSAT. Există două scenarii pozitive: preşedintele cedează şi acceptă diminuarea bugetelor instituţiilor de securitate  sau premierul cedează şi majorează sumele alocate.

Iohannis poate câştiga la CCR

Pe de altă parte, cei doi lideri politici pot continua răfuială, dar se ajunge la un război de durată. Spre exemplu, Grindeanu poate ignora avizul CSAT şi, după ce îl aprobă în Guvern, va trimite întreg bugetul ţării în Parlament, pentru a fi votat. Numai că bugetul este o lege, iar orice lege ajunge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Iar şeful statului o poate contesta la Curtea Constituţională, tocmai pe motiv că nu a primit avizul obligatoriu al CSAT, un argument puternic. Până la o eventuală decizie a CCR va mai trece cel puţin o lună, timp în care România nu va avea un buget, dar cu siguranţă nu vor lipsi atacurile între Preşedinţie şi Guvern. În acest meci politic, şeful statului poate acuza Guvernul că pune în pericol siguranţa naţională, prin alocări insuficiente de fonduri, iar liderii PSD vor arăta cu degetul spre Cotroceni când vor fi întrebaţi de ce nu avem buget pe 2017, deşi vor fi trecut mai bine de două luni din noul an.

Componenţa CSAT

Potrivit Legii de funcţionare a CSAT, preşedintele acestei structuri este şeful statului, în timp ce primul-ministru este vicepreşedinte. Pe lângă cei doi, membri ai CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul de Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Industriei şi Resurselor, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

10% a tăiat premierul Sorin Grindeanu din bugetele serviciilor secrete

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările