Şase luni de tehnocraţie: Ce a schimbat Guvernul Cioloş în viaţa politică românească

Guvernul Cioloş a împlinit jumătate de an de când se află la Palatul Victoria FOTO Mediafax

În primele şase luni de mandat, Guvernul Cioloş a fost măcinat de mai multe scandaluri, care s-au lăsat cu demiterea a patru miniştri, a dezvoltat o relaţie bună cu preşedintele Klaus Iohannis, s-a implicat în politica externă şi a schimbat garnitura de prefecţi numţi de Victor Ponta. Specialiştii contactaţi de „Adevărul“ au tras câteva concluzii după primele şase luni ale Cabinetului Cioloş.

Astăzi se împlinesc şase luni de când Guvernul Cioloş a depus jurământul de învestitură, ca urmare a nominalizării preşedintelui Klaus Iohannis, care a pariat pe un Guvern apolitic, ca răspuns la strigătele care s-au auzit în Piaţă după tragedia din Colectiv. „Adevărul“ a analizat primele şase luni de mandat ale Executivului Cioloş pentru a arăta ce s-a schimbat în România după Colectiv şi înlocuirea Guvernului Ponta cu un Guvern format din tehnocraţi.

Guvernul Cioloş a început cu stângul dinainte de depunerea jurământului, când premierul a fost nevoit să retragă două dintre propunerile de miniştri. Cu Andrei Baciu, nominalizat iniţial de premierul Dacian Cioloş la Ministerul Sănătăţii, au început să circule fotografii în care apărea îmbrăcat în lenjerie intimă, iar Cristina Guseth, desemnată la Ministerul Justiţiei, a avut o prestaţie slabă la audierile din Parlament.

4 miniştri s-au pierdut pe drum
În cele şase luni, Guvernul Cioloş a fost măcinat de mai multe scandaluri, soldate cu plecarea din Guvern a patru miniştri. Primul membru al Cabinetului Cioloş care a părăsit Guvernul a fost ministrul Ana Costea, care nu a reuşit să se pună de acord cu Cioloş privind legea salarizării unitare. Costea a fost schimbată cu consilierul premierului, Dragoş Pâslaru. La scurt timp, Anca Răducu, ministrul Fondurilor Europene, pleca din funcţie pentru a fi înlocuită cu un alt consilier al premierului, Cristian Ghinea. „Din păcate, acest Guvern nu a reuşit atragerea de fonduri europene. Foarte mulţi membri ai Guvernului vin din instituţiile europene şi era de aşteptat ca pe această componentă să vedem o mişcare mai mare. Ni s-a spus că vin specialişti care au lucrat în instituţiile europene. Păi trebuiau ca fondurile europene să zbârnâie. Din păcate, nu s-a întâmplat aşa“, a tras concluzia Sorin Bocancea, specialist în comunicare politică.

Următorul ministru care a părăsit Guvernul a fost Vlad Alexandrescu, care a renunţat la Ministerul Culturii ca urmare scandalului de la Operă, care i-a atras foarte multe critici pentru modul în care a gestionat situaţia tensionată de acolo. Ultimiul membru al Cabinetului care a demisionat în urma unei disucţii cu premierul Dacian Cioloş a fost ministrul Sănătăţii, Achimaş-Cadariu, ca urmare a scandalului dezinfectanţilor. „În ce priveşte aceste destituiri, aşa ar trebui să se întâmple şi în Guvernele politice. Odată ce un ministru greşeşte, trebuie să plece. Nu am avut până acum o astfel de fluiditate în Guvernele precedente pentru că discuţiile sunt politce. Dacă un personaj are sprijin rămâne acolo până când partidul îl dă jos. Premierul a reacţionat la criticile opiniei publice“, a mai precizat Bocancea.

Acuzaţii de plagiat
Ministrul de Interne, Petre Tobă se află pe lista demnitarilor suspectaţi că au plagiat teza de doctorat, suspiciunea de plagiat apărând în urma unor dezvăluiri din presă. La aceste acuzaţii, Guvernul nu a răspuns ca în cazul altor crize, Petre Tobă rămânând în funcţie, fiind susţinut de PSD. Într-un interviu acordat ZF, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a spus că, din România, s-au scos în ultimii cinci ani 35 de miliarde de euro cu camionul, în Elveţia. El a revenit apoi, susţinând că afirmaţiile au reprezentat o „metaforă“.

Relaţia cu partidele, greu de gestionat
Deşi au votat Guvernul propus de Cioloş, partidele politice nu au menajat deloc Executivul apolitic pe care l-au girat, ci l-au atacat de fiecare dată pe teme majore. Atât PNL, cât şi PSD, au iniţiat proiecte de lege populiste, în ciuda opoziţiei Guvernului, care spunea că nu sunt bani prevăzuţi în buget pentru acele măsuri. Schimbarea prefecţilor numiţi de Guvernul Ponta a declanşat furia PSD, care a ameninţat Executivul Cioloş chiar cu depunerea unei moţiuni de cenzură. „Comportamentul actualului Guvern era de aşteptat pentru că este un Guvern fără o susţinere explicită din Parlament. Partidele politice au avut interesul să nu sprijine acest Guvern pentru că cea mai bună poziţie a lor este de a mima o opoziţie a lor faţă de Guvern. Cu toate că acest Guvern rămâne în pciioare cu sprijinul partidelor politice. Însă acest partidele politice au vrut ca acest Guvern să nu rezolve mare lucru pentru că altfel, prin comparaţie, nu păreau ele salvarea de la alegerile din toamnă“, a mai precizat Bocancea.

Specialistul în comunicare politică, Adi Zăbavă, arată că următoarele luni vor fi decisive pentru Guvernul Cioloş în ceea ce priveşte relaţia cu partidele politice. „Se încheie 6 luni de mandat, dar urmează câteva şi mai complicate. Aşa cum se întrevede la acest moment, povestea PSD-ului în acest an electoral este buna guvernare a guvernului PSD anterior. În consecinţă, trebuie să ne aşteptăm ca, dintr-un calcul politic al social-democraţilor, guvernul tehnocrat să se trezească cu o moţiune de cenzură în lunile ce vor urma“, a opinat Zăbavă.

„O relaţie normală preşedinte-premier“
Faţă de perioada în care Traian Băsescu şi Victor Ponta întreţineau un conflict continuu, Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş n-au stârnit furtuni între Palate, ci au dezvoltat o relaţie de coabitare între cele două Palate. Ca o noutate în colaborarea Preşedinte-Premier, Iohannis şi Cioloş au avut întâlniri săptămânal pentru a se consulta şi informa reciproc cu privire la problemele curente. „Relaţia preşedinte-premier am perceput-o de normalitate. Nu am mai avut ping-pong-ul pe care îl aveam pe vremea lui Băsescu şi Ponta. Este o relaţie civilizată, de cooperare. Nu am perceput niciun fel de tensiune sau sabotare reciprocă“, a arătat analistul politic Sorin Bocancea.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a delegat pe premierul Dacian Cioloş să reprezinte România şi la Consiliul European, gest fără precedent în relaţia preşedinte-premier. Spre deosebire de fosul premier Victor Ponta, care nu mai era deloc frecventabil pe plan extern, Dacian Cioloş s-a implicat în politică externa a României, având o orientare occidentală. În primele două luni mandat, Dacian Cioloş a fost primit de către preşedintele francez Francois Hollande, şi de către Cancelarul german, Angela Merkel. Totodată, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk au arătat o deschidere foarte mare faţă de premierul Dacian Cioloş.

După cinci luni şi în plin scandal la Opera Română, Klaus Iohannis şi-a exprimat nemulţumirea pentru prima daţă de Guvernul girat de el. „Sunt lucruri care mă nemulţumesc la acest Guvern, dar nu toate se rezolvă pe scena publică. Unii au vorbit despre acest guvern ca şi cum ar fi al meu. Nu e guvernul meu“, a spus Iohannis. Analistul politic Radu Magdin crede că prin această declaraţie, Iohannis s-a dezis de Guvernul pe care l-a girat. „Guvernul Ciolos a făcut în primele 6 luni cam ceea ce putea realist să facă, în lipsă unei majorităţi parlamentare şi cu un Preşedinte care s-a dezis de cabinetul instalat de el însuşi“, a comentat analistul politic, Radu Magdin.

„Comunicare deficitară“
Radu Magdin şi Adi Zăbavă trag concluziile primelor şase luni de mandat ale Guvernului Cioloş, arătând că una dintre marile probleme a fost comunicarea deficitară. „Cele 6 luni de mandat ale guvernului Cioloş au fost presărate de numeroase crize, fapt ce a dus, de cele mai multe ori, la o comunicare reactivă din partea cabinetului. Acest lucru a însemnat în primul rând imposibilitatea de a promova anumite proiecte, de a ataşa etichete pozitive guvernului. Guvernul tehnocrat s-a "remarcat" în primul rând printr-o comunicare deficitară. Fie că vorbim de răspunsul la crize, fie că vorbim de simple declaraţii nefericite, numeroşi miniştri ai acestui cabinet şi-au demonstrat limitele comunicaţionale“, a spus Zăbavă.

De partea cealaltă, Magdin crede că membrii Cabinetului Cioloş trebuie să fie mai implicaţi. „Premierul Cioloş rămâne un actor politic de bun simţ, în ciudă stresului politic în vizibilă creştere: guvernul pe care îl conduce e supus pe de o parte imobilismului, cauzat de lipsă iniţiativei / curajului unor miniştri, asta dincolo de lipsă sprijinului parlamentar, iar pe de altă parte, au parte de crize multiple, precum cea din sănătate. Ciolos gestionează deocamdată situaţia bine, dar ar avea nevoie, în opinia mea, de mai mulţi miniştri activi comunicaţional pentru ca guvernul tehnocrat să nu se decredibilizeze, dincolo de uzură deja existenţa în ochii publicului“, a mai spus Magdin.