Vasile Blaga, co-preşedinte PNL, liderul de facto al facţiunii PDL şi (singurul?!) zbir capabil să convingă cele două armate din marele PNL să tragă la aceeaşi căruţă, a demisionat din toate funcţiile din partid imediat după ce a fost plasat sub control judiciar de DNA pentru fapte de corupţie. Momentul este cum nu se poate mai prost pentru liberali: înaintea prezentării ofertei electorale şi a programului de guvernare. PNL este pus în situaţia de a-şi exemplifica discursul anti-corupţie şi pro-justiţiar raportându-se chiar la unul dintre „stâlpii partidului”, aşa cum l-a catalogat astăzi Alina Gorghiu pe coechipierul Blaga.
 
O reeditare a precampaniei de la alegerile locale din iunie. Atunci, Ludovic Orban, candidat PNL la Primăria Capitalei, trecea prin chinuri similare. Rezultatul la urne a fost unul catastrofal pentru liberali: PNL a pierdut la distanţă atât Primăria Generală, cât şi primăriile de sector. La nivel naţional, s-a mulţumit cu un scor de 30%, adică strict cu mobilizarea reţelelor celor două partide. Cutremurul generat de DNA prin cazul „Bani la PDL / Blaga” are potenţialul să îi împingă pe liberali spre un deznodământ la fel de dezolant şi pe 11 decembrie. Vor exista, totuşi, şi câţiva actori de prim-plan care trebuie să profite de această degringoladă.
 

Unicul Ales: tehnocratul-transformat-în-politican Dacian Cioloş

 
Premierul tehnocrat Dacian Cioloş a subliniat, încă de la preluarea mandatului în urmă cu aproape un an, că nu intenţionează să se înscrie în sau să candideze din partea vreunui partid politic. Nu a spus niciodată nimic despre ce va face, politic vorbind, imediat după alegeri.
 
Anchetarea lui Vasile Blaga deschide drumul liberalilor către o conducere monocefală. Alina Gorghiu, cealaltă copreşedintă a liberalilor, a arătat că are ambiţia, dar nu şi capacitatea de a umple acest scaun. Alţi aşa-zişi lideri din fostul PNL sau PDL care ar fi dorit să încerce marea galben-portocalie cu degetul tocmai ce s-au potolit şi nu vor mai emite pretenţii. Prin urmare, soluţia poate veni doar din afara partidului, de la Dacian Cioloş.
 
Aflat în plin avânt de popularitate (la capitolul PR a bifat cam tot ce e scris cu litere de-o şchioapă în Micul Ghid al Marilor Lideri Politici), în graţiile votanţilor pe care atât PNL, cât şi PDL i-au avut şi pierdut în ultimii ani, Dacian Cioloş este în acest moment singurul personaj capabil să dea un re-start PNL-ului. Şi o va face imediat după alegerile parlamentare, fie din postura de premier reconfirmat (scenariu care ţine mai mult de scorul USR în alegeri – vezi mai jos), fie din cea de lider al opoziţiei.
 

Celălalt Beneficiar: Nicuşor Dan şi al său catch-all hipsters USR

 
În cazul lui Nicuşor Dan, lucrurile sunt şi mai simple. Anchetarea lui Blaga e o minge ridicată la fileul anti-sistem. Până la noi ordine, PNL rămâne un partid nereformat, ar trebui să constate Nicuşor Dan. Iar uniunea sa pentru Salvarea României se poate dovedi unica alternativă de vot pentru acei votanţi activi social, dar dezolaţi electoral. USR s-a dovedit a fi, în formula sa restrânsă pe Bucureşti, debuşeul votanţilor (nu doar tineri!) care pur şi simplu nu se mai regăseau în oferta niciunui partid din actualul establishment.
 
Cu puţin sprijin în stabilirea unor echipe de campanie în marile oraşe ale României, chiar cred că USR va trece pragul electoral. Odată îndeplinit acest obiectiv, lui Nicuşor Dan îi va fi mult mai uşor să argumenteze, imediat după alegeri, negocieri politice cu un PNL condus de Dacian Cioloş. Vorba aia, între timp o serie din membrii echipei Cioloş vor fi fost aleşi ca parlamentari pe listele USR. Totul va fi ca o mare reuniune.

 

PSD, care va câştiga alegerile parlamentare

 
Aflaţi în pole-position chiar şi fără ancheta DNA împotriva lui Blaga, PSD tocmai ce a primit o gură de oxigen, un push puternic spre câştigarea alegerilor. Sondajele îi arătau la o distanţă de siguranţă faţă de liberali şi până la momentul Blaga. Cel mai probabil, social democraţii vor reedita scorul de la locale (chiar şi fără aportul UNPR, cum am punctat aici) şi vor încerca, alături de ALDE, să asigure o majoritate de puţin peste 50%. Plus negocieri cu UDMR şi, în cazul în care bat la porţi închise (puţin probabil!), de ce nu şi cu PMP (dacă partidul va trece pragul electoral cu aportul UNPR transferat în tabăra Băsescu şi în pofida dosarelor DNA care ţintesc conducerea partidului). Eu nu cred în formula unei mari coaliţii PSD-PNL, nu dacă ţinem cont de actualele coordonate ale intenţiei de vot. 
 
Tot ce trebuie să facă PSD este să evite greşelile neforţate (vezi convocarea lui Dacian Cioloş în Parlament) şi să spere că DNA va acţiona în perioada următoare fără „discriminare”. DNA a dat startul colecţiei toamnă-iarnă de lideri marcanţi anchetaţi pentru corupţie. Momentan, se poartă portocaliul regimului Băsescu-Boc. Să vedem cine / câţi / din ce tabără mai urmează să facă piruete pe catwalk-ul anticorupţiei.